Izbucnirea pandemiei COVID-19 a pus angajatorii din România în fața unor decizii rapide pentru reducerea efectelor negative asupra companiilor și angajaților și pentru continuarea activității. Și dacă la început, companiile s-au confruntat cu provocările ridicate de munca de acasă (tehnologii, securitate, competențe, productivitate), acum noua provocare este revenirea la locul de muncă odată cu relaxarea restricțiilor și ridicarea stării de urgență.
În ultimele săptămâni munca de acasă a fost o necesitate pentru a preveni răspândirea virusului. Pe de altă parte, chiar și pentru angajații obișnuiți cu munca ocazională de acasă, schimbarea rutinei zilnice, lipsa interacțiunii cu colegii, lipsa sentimentului de apartenență la un grup și trecerea abruptă și permanentă la un mod de lucru on-line a fost o adevărată provocare, mai ales pentru cei cu copii. Reîntoarcerea la birou va reduce din acest stres, dar trebuie realizată în siguranță. Astfel, primul lucru avut în vedere de angajatori va fi implementarea unei serii de măsuri, cu menținerea unui anumit grad de flexibilitate pentru perioada următoare, în funcție de evoluția COVID-19.
La nivel global, potrivit sondajului PwC COVID-19 CFO Puls, aproape două treimi (64%) dintre companiile chestionate pregătesc noi măsuri de siguranță a angajaților pentru a putea reveni la locurile de muncă. În acest context, 55% dintre respondenți spun că vor să reconfigureze spațiile de lucru pentru a permite distanțarea fizică, 22% vor să-și reducă suprafața birourilor, 47% dintre companii intenționează să introducă permanent munca de acasă pentru rolurile care permit acest lucru, 46% vor să accelereze automatizarea și să introducă noi moduri de lucru și 44% să programeze munca în ture pentru a diminua expunerea.
Ce înseamnă aceste măsuri?
Reconfigurarea spațiului – spațiu de birouri mai fragmentat
Dacă în ultimii ani, companiile au transformat treptat spațiul de lucru clasic delimitat de pereți în birouri de tip „open-space” în încercarea de a pune la dispoziția angajaților spații de lucru creative și versatile care să încurajeze mobilitatea, comunicarea și colaborarea, revenirea la locul de muncă în contextul COVID-19 ar putea duce la o inversare a acestor tendințe. Astfel, se impune gândirea unui nou plan de amenajare astfel încât angajații să se simtă în siguranță și să fie respectate regulile de distanțare fizică.
Alternarea muncii de acasă cu cea de la birou
Menținerea unui program de lucru combinat (cu prestarea activităților atât de la distanță cât și de la birou) poate fi o măsură adoptată chiar și după relaxarea restricțiilor, astfel încât să permită o revenire succesivă, în siguranță, a angajaților la locul de muncă, prin rotația angajaților la intervale regulate de timp (de exemplu, într-un anumit interval de timp predefinit, unii angajați lucrează de acasă în timp ce colegii lor lucrează de la birou).
Revenirea graduală – program de lucru flexibil
În vederea evitării orelor de vârf pentru angajații care se deplasează cu mijloacele de transport în comun, poate fi implementat un program de lucru flexibil, decalat, care să permită începerea și terminarea programului la intervale orare diferite. În plus, angajatorii pot identifica și oferi alternative de transport pentru cei care se deplasează cu mijloacele de transport în comun.
Regândirea circuitelor de circulație în interiorul clădirilor și a spațiilor comune
O altă măsură care poate ajuta la păstrarea normelor de distanțare socială este regândirea fluxurilor din interiorul clădirii, în special în clădirile de birouri mari, prin implementarea unor căi de acces diferite pentru evitarea aglomerărilor la intrarea și ieșirea din incintă, limitarea accesului în ceea ce privește utilizarea lifturilor precum și regândirea spațiilor comune (bucătării, săli de întâlniri sau conferințe).
Ajustarea măsurilor de siguranță și igienă
În vederea adaptării măsurilor de siguranță și igienă, sunt o serie de acțiuni ce pot fi întreprinse și adaptate în funcție de spațiu, cum ar fi: verificarea sistemelor de ventilație existente, instalarea aparatelor de curățare și filtrare a aerului (nebulizatoare), montarea covoarelor antiseptice, instalarea lămpilor cu lumină UV, includerea politicii ușilor deschise, aplicarea marcajelor pe pardoseală pentru a indica distanța de siguranță, informarea angajaților și a vizitatorilor despre regulile adoptate (de păstrare a distanței, de spălare și igienizare, de purtare a măștilor), montarea recipientelor cu senzori pentru dozatoarele de săpun, hârtie și dezinfectanți, planificarea și implementarea protocoalelor de igienizare și curățenie, asigurarea echipamentelor de protecție individuală (măști, mănuși) pentru angajați precum și instruirea angajaților.
Chiar dacă se va începe o tranziție treptată spre revenirea la munca de la birou, odată cu ridicarea stării de urgență, alte modele pot fi cu ușurință adoptate pe viitor, ca și alternative:
- menținerea muncii de la distanță și regândirea (inclusiv redimensionarea) birourilor ca locuri de întâlnire și socializare;
- reducerea permanentă a suprafețelor spațiilor de birouri prin utilizarea aceluiași spațiu de către mai mulți angajați în momente diferite – alternarea permanentă a muncii de la distanță cu cea de la birou;
- utilizarea spațiilor de “coworking” ca soluție permanentă sau doar pentru întâlniri ale echipei; sau
- implementarea permanentă a conceptului de muncă de la distanță pentru anumite departamente sau pentru toate departamentele, acolo unde specificul activității o permite.
Indiferent de ce ne va rezerva viitorul, deși este foarte greu de prezis cu exactitate modul în care aceste evenimente vor modela relațiile dintre angajatori și angajați, este plauzibil să credem că această pandemie își va pune amprenta asupra modului în care se vor desfășura relațiile de muncă pe viitor.Provocarea este complexă, dar există totuși un cadru comun pentru a pune deja lucrurile în mișcare. Totul începe cu întrebările corecte.
(re)Start: Revenirea la locul de muncă.
