Features

Ce facem cu timpul care ni s-a dat: O pledoarie pentru speranță și încredere

Fiecare generație are de traversat o criză majoră care aduce schimbări radicale. Este o axiomă de la care nici generația noastră nu avea cum să se abată. Însă cele câteva decenii de relativă prosperitate și pace în Europa ne-au făcut să credem că perioadele de catastrofe naturale, războaie și alte dezastre fac parte din istorie. Este fără îndoială un timp tulbure și greu de îndurat pentru foarte mulți dintre noi, iar pentru economie este fără precedent pentru că această criză nu seamănă cu niciuna dintre cele recente, neavând rădăcinile în derapaje sau erori de natură financiar-economică.

Fiecare generație are de traversat o criză majoră care aduce schimbări radicale. Este o axiomă de la care nici generația noastră nu avea cum să se abată. Însă cele câteva decenii de relativă prosperitate și pace în Europa ne-au făcut să credem că perioadele de catastrofe naturale, războaie și alte dezastre fac parte din istorie. Este fără îndoială un timp tulbure și greu de îndurat pentru foarte mulți dintre noi, iar pentru economie este fără precedent pentru că această criză nu seamănă cu niciuna dintre cele recente, neavând rădăcinile în derapaje sau erori de natură financiar-economică. 

Cu atât mai mult e justificată nevoia de a înțelege ce se întâmplă, dorința de a ne orienta mai bine în acest climat incert și de a avea repere. Astfel, nu e de mirare că toți ochii stau ațintiți pe cifre și cererea de previziuni crește exponențial. Oamenii vor să știe pentru că informațiile le dau un sentiment de siguranță. Deși volumul de informații colectate e tot mai mare, capacitatea de predicție e scăzută. Pare paradoxal, însă explicația este simplă. Este extrem de greu să  faci previziuni cu grad mare de acuratețe despre un fenomen complet necunoscut, cum este criza COVID-19. Așa se explică și faptul că estimările făcute în primăvară despre parcursul economiei globale au fost mult mai sumbre decât rezultatele ulterioare. 

De curând, Institutul Național de Statistică a anunțat că în 2020 contracția economică a fost de 3,9%, printre cele mai mici din UE, confirmând revenirea în V anticipată de ministrul de Finanțe de atunci, Florin Cîțu.  Profesia îmi oferă privilegiul de a afla ”din teren” cum se mișcă economia. Astfel într-un interviu cu Ziarul Financiar din octombrie anul trecut, apreciam, bazându-mă pe evoluția companiilor cu care lucrez, că România nu a avut o cădere economică atât de abruptă pe cât se preconiza și că revenirea companiilor a fost vizibilă, pierderile fiind mult sub nivelul estimat. Puneam această evoluție și pe seama capacității mediului de afaceri de a se adapta rapid la noile condiții. 

Datele recente dau motive de optimism moderat. Chiar dacă viitorul rămâne incert și mersul economiei depinde de evoluția pandemiei, a devenit clar că activitatea economică s-a reluat rapid și că recuperează mare parte din pierderi odată ce restricțiile încetează. Apariția vaccinurilor și vaccinarea accelerată a populației vor ajuta atât oamenii, cât și economia în ansamblu. Unele sectoare, cum sunt retail alimentar, farma sau telecomunicații nu resimt criza, cel puțin nu deocamdată, altele au ”supraviețuit” și se păstrează pe linia de plutire, în timp ce toate afacerile legate de circulația persoanelor, evenimente, ospitalitate și turism sunt foarte greu încercate. 

Totuși nu toate pagubele vor putea fi reparate, nu toate companiile vor renaște ca pasărea Phoenix și nici toate activitățile nu vor fi reluate la nivelurile de dinainte de criză. Adaptarea la noua normalitate a devenit cuvântul de ordine. Mulți au și vor avea nevoie de ajutor și un plan de redresare va fi necesar pentru a depăși dificultățile, așa cum se întâmplă, după orice criză fie ea economică sau de altă natură. 

Citește și:

Eveniment: “Viitorul educației și al muncii în era 4.0. Ce ne rezervă viitorul?”

Un astfel de plan are nevoie de finanțare solidă. Așa cum știm, finanțele publice ale României au o capacitate limitată de a antrena o revenire rapidă, de a  alimenta investiții de anvergură pe termen scurt. La fel ca toate guvernele lumii, cel al României a luat măsuri de sprijin pentru economie, facilitățile fiscale, amânările la plata taxelor sau bonificațiile fiind o gură de oxigen de moment, dar pe termen lung, este nevoie de un plan care să contribuie solid la creșterea economică.

Pentru realizarea unui astfel de plan sunt necesare sume consistente pe care bugetul național nu le poate oferi în totalitate. Situația bugetară s-a complicat din cauza pandemiei, după ce cumulase o serie de probleme în ultimii ani când reducerea de taxe s-a făcut în paralel cu majorări de cheltuieli. Pentru 2021, ținta de deficit bugetar este stabilită la 7,14% din PIB, conform proiectului de buget, în scădere față de anul trecut când deficitul a ajuns la 9,8% din PIB. Ajustarea va trebui să continue prin măsuri atât în zona cheltuielilor, cât și a veniturilor. Deși Comisia Europeană anunțase în primăvara anului trecut declanșarea procedurii de deficit excesiv care implică luarea unor măsuri de corecție a deficitului, ulterior a dat derogări pe fondul pandemiei. Date fiind condițiile actuale, este de așteptat ca toleranța Comisiei să continue, dar dincolo de cerințele acesteia rămâne problema de fond, respectiv fragilitatea situației fiscal-bugetare care va necesita măsuri ferme pentru revenirea în ținta de deficit de cel mult 3% din PIB. 

În același timp, vedem că situația economică este oricum mai bună decât părea în prima fază a crizei generate de COVID-19. Pentru 2021, guvernul se așteaptă la o creștere de 4,3% a PIB, iar FMI se arată chiar mai optimist mizând pe 4,6%, în vreme ce Comisia Europeană, BERD sau Banca Mondială prognozează 3,3%. 

Recuperarea se produce, dar în  mod cert trebuie susținută, iar costurile sunt mari. Speranța stă în fondurile europene. Acestea ar urma să fie resursa principală a planului de redresare și reziliență care va avea trei piloni principali: tranziția verde și combaterea schimbărilor climatice; serviciile publice, dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului și competitivitate economică și reziliență. Acest plan are în vedere utilizarea a peste 30 de miliarde de euro pe care România ar trebui să le atragă prin Mecanismul European de Reziliență și Redresare. Suma este luată în calcul pornind de la faptul că România va primi fonduri europene de 80 de miliarde de euro în următorii ani prin Planul de Redresare „Next Generation EU” și din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027.  Evident că guvernul va trebui să stabilească atât prioritățile naționale de redresare compatibile cu mecanismul european, cât și măsurile concrete. Cu siguranță, este un subiect de interes larg și de dezbatere pentru mediul de afaceri. Modul în care va fi aplicat va putea genera speranța într-o recuperare rapidă a economiei. Guvernul va trebui să arate că politicile economice ale României sunt coerente și realizabile pentru a convinge și a câștiga încrederea mediului de afaceri și a investitorilor. În următoarele săptămâni, vom analiza principalele direcții ale planului guvernamental în raport cu așteptările mediului de afaceri.

Citește și:

Eveniment: România a ajuns într-un punct de ”no return” în care trebuie să accelereze procesul de digitalizare. Principalele declarații

Concluzionând, deși navigăm în furtună și ne confruntăm cu multe necunoscute, trebuie să ne adaptăm, să dăm încredere și speranță prin măsurile concrete pe care le luăm în companii și în sectorul public pentru că doar așa putem depăși această perioadă complicată. Iar în încheiere, în sprijinul acestui îndemn, voi aminti o scenă cu tâlc pentru vremurile pe care le trăim. În ”Stâpânul Inelelor”, cei șapte prieteni se rătăcesc în minele din munți, în întuneric, înconjurați de pericole, se află într-o situație disperată. Dar Gandalf cel înțelept le spune să nu dispere pentru că, deși nu le este lor dat să schimbe vremurile pe care le trăiesc, trebuie să facă tot ce le stă în putere să folosească bine timpul care li s-a dat. Este o filozofie tonică care cred că se potrivește acestei perioade dificile. Chiar dacă ne este foarte greu ar trebui să facem tot ce putem, să folosim toate mijloacele pe care le avem ca să ne adaptăm situației, să ne păstrăm optimismul și încrederea pentru că ele pot învinge și cele mai mari obstacole.

Share
Share
Share