Recuperarea după criză: Următoarele 6-12 luni sunt critice pentru companiile aeriene, în special pentru segmentul low-cost unde riscul de închidere e crescut

Următoarele șase până la 12 luni vor fi critice pentru companiile aeriene de transport și producție de aeronave pentru a-și pregăti recuperarea după criza generată de pandemia COVID-19 care a dus la cea mai mare contracție din istoria acestui sector, după cum estimează raportul global PwC ”Tendințe în industria aerospațială 2020: Cum își poate reveni sectorul comercial după criza COVID-19”. 

Citește mai mult

Pandemia a produs cel mai mare șoc în sectorul energiei din ultimii 70 de ani. Impactul pentru viitorul industriei

În ultimele luni, sectorul energetic a suferit un dublu șoc: din cauza pandemiei COVID-19 și a perturbării pieței petrolului pe fondul prăbușirii cererii și al surplusului de ofertă. Potrivit estimărilor PwC din cadrul raportului ”PwC Power Utilities Future of Industries”, care are la bază datele Agenției Internaționale pentru Energie pentru 2020 (IEA), șocul cererii de energie din 2020 este cel mai mare din ultimii 70 de ani. În același timp, se anticipează că cererea globală de energie va scădea cu 6% în acest an, de șapte ori mai mult decât în criza financiară din 2009.

Citește mai mult

Criza pandemică accelerează schimbarea pentru angajați: În doi-trei ani, sute de mii de locuri de muncă vor necesita abilități digitale

Dacă în urmă cu un an studiul PwC România Workforce Disruption Index arăta că, în următorul deceniu, 275.000 angajați români ar trebui să învețe abilități digitale noi ori superioare (upskilling) pentru a-și menține sau găsi locuri de muncă,  estimările în contextul pandemiei – care a accelerat digitalizarea – devansează termenul cu cel puțin cinci ani.

Deja considerată de mai mulți ani un fenomen disruptiv pentru forța de muncă, transformarea digitală a fost grăbită în ultimele luni odată ce multe activități s-au mutat în mediul virtual mai rapid decât se anticipa. În aceste condiții, adaptarea competențelor trebuie să aibă loc mai repede atât pentru că tot mai multe activități economice și sociale se desfășoară online, cât și pentru că automatizarea va înlocui mai curând decât se prognoza unele locuri de muncă. Aceasta nu este o amenințare.  Este un îndemn pentru angajați și angajatori să fie pregătiți pentru realitatea pe care trebuie să o gestionăm. Nevoia de abilități digitale tot mai sofisticate crește rapid și schimbă cererea pe piața muncii. În ultimele luni, am fost toți obligați să evoluăm în lumea online – unii fiind abia în faza de ”alfabetizare” digitală, în timp ce alții au adăugat noi competențe sau le-au dezvoltat pe cele existente. Au apărut instrumente noi de comunicare, s-au sofisticat cele existente și s-au accentuat cerințele de securitate cibernetică. Și lucrurile nu se opresc aici. Trebuie să ne analizăm mai cu atenție ceea ce știm să facem efectiv și cum ar putea să arate în viitor profesia pentru care suntem pregătiți în acest moment.

Citește mai mult

Pandemia COVID-19 – catalizatorul schimbărilor radicale în politicile fiscale? Câteva observații despre România, propunerile UE și tendințele globale

Facilitățile fiscale, fie că au implicat amânări, scutiri la plată sau alte înlesniri, reprezintă o componentă decisivă a planurilor de sprijin economic pe care guvernele din toată lumea le-au aplicat în faza inițială de apariție a pandemiei, dar și în a doua etapă de repornire a activității. 

Politicile fiscale s-au adaptat pentru a răspunde rapid condițiilor economice atipice ale acestei perioade, însă fără a suferi modificări pe fond. De exemplu, discuțiile privind taxa digitală preexistente crizei pandemice au accelerat, însă era deja larg acceptat că sistemele fiscale ar trebui revizuite pentru a răspunde transformărilor aduse de tehnologie și digitalizare. Totuși, faptul că au început să fie aduse mai des în discuție elementele fundamentale ale impozitării directe și indirecte arată că pandemia COVID-19 poate fi catalizatorul unor schimbări de substanță în politicile fiscale. Este vorba de tendințe europene și globale în domeniu – așa cum voi detalia mai jos- , care vor avea impact în România. Dacă ne referim doar la propunerile locale, observăm că de curând guvernul a emis o serie de principii pentru viitorul politicii fiscale, dar și că a reapărut în dezbaterea publică propunerea de schimbare a sistemului de impozitare centrat pe cota unică.

Citește mai mult

Prețurile de transfer post COVID-19: Ne aflăm în pragul unor noi reguli cu impact asupra grupurilor de companii, inclusiv din România?

Prețurile de transfer vor dicta ce va impozita fiecare țară din rezultatul activității grupurilor de companii când acest an dificil se va încheia sau, mai bine spus, cât va pierde fiecare odată ce grupurilor le vor fi recunoscute pierderile. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unul dintre organismele internaționale de reglementare în materie, ridică acum întrebarea dacă actualul cadru de reglementare la nivel global, conceput înaintea crizei COVID-19 mai este suficient. Cum ar trebui să funcționeze principiul valorii de piață, atâta timp cât recomandările  OCDE sunt, în general, orientate către aplicarea regulilor fiscale într-un mediu economic predictibil?  La nivel de principiu, reglementările de prețuri de transfer obligă grupurile de companii să realizeze tranzacțiile ca și cum ar fi entități independente, respectiv prețurile la care își vând bunurile, prestează serviciile sau împrumută fonduri să fie aliniate cu cele ale pieței. Însă oprirea activităților economice, pe fondul crizei COVID-19, a forțat grupurile de companii să recurgă la anumite măsuri de răspuns, atipice în raport cu regulile standard.

Citește mai mult