Companiile traversează o perioadă de eforturi intense și transformări pentru a face tranziția către modele de operare responsabile, prin conformarea cu noile cerințe de raportare non- financiară – ESG (mediu, sustenabilitate și guvernanță). PwC România a organizat miercuri, 15 iunie, conferința ”Strategia de sustenabilitate și importanța raportării ESG”.
Evenimentul a fost moderat de Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, Monica Movileanu, Partener și Leader ESG PwC România, Ana Maria Butucaru Partener servicii financiare, Anda Rojanschi și Ana Maria Iordache, Parteneri D&B David și Baias.
Invitații conferinței din partea autorităților și a mediului de afaceri au fost: László Borbély, consilier de stat Guvernul României – Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Remus Danilă, PR&IR officer Bursa de Valori București (BVB), Monica Avram, director adjunct, Ministerul Finanțelor, Luminița Tatarici, senior economist Banca Națională a României, Alin Vișan, Head of Legal, Maspex, Zuzanna Kurek, Investor Relations Manager, One Properties, Claudia Ivan, Sustainability Manager, Rewe, Cătălina Roman, Head of Stakeholders Affairs, Unicredit, Magdalena Stoian, Project Manager Sustainability, OMV Petrom.
Principalele declarații ale evenimentului:
Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România
Avem un plan național de dezvoltare durabilă aprobat, dar problema este în implementare și în rigurozitatea cu care se vor parcurge pașii. Atâta vreme cât la nivel de țară există o direcție care e menținută și un cap compas care e constant indiferent de schimbările politice, cred că și mediul privat se ajustează destul de repede.
Dacă în trecut presiunea asupra companiilor sau guvernelor era din partea activiștilor de mediu, acum este din ce în ce mai mult din partea publicului larg. Și într-adevăr, companiile care nu vor avea o strategie durabilă vor avea de pierdut pe termen lung
Laszlo Borbely, Consilier de stat Guvern – Departamentul Dezvoltare Durabilă
Avem un proiect mic în PNRR de 15 milioane euro pentru un centru de excelență de dezvoltare durabilă și administrație publică, care va fi o structură mica, dar care pe baza unei legi va atrage expertiză, studii, analize, proiecte europene. Deja avem o concepție cum vom atrage bani până în 2027. Suntem parteneri cu consiliul rectorilor, avem nouă universități partenere, avem o nouă meserie în România: expert în dezvoltare durabilă. Primii 160 acum termină primul curs postuniversitar Și avem ambiția prin acest proiect PNRR să avem 2.000 de experți în dezvoltare durabilă până în 2026. O altă componentă va fi o platformă ”one stop shop” pentru care avem deja serverul, un fel de memorie instituțională a dezvoltării durabile.
Cred că, din păcate, va fi o criză alimentară și trebuie să ne pregătim, dar din punct de vedere al conceptelor (durabile e.g.) vom merge mai departe. Trebuie să facem tot ce e posibil în România sa reducem emisiile.
Monica Movileanu, Partener și Leader ESG PwC România
Din 2021, Comisia Europeană a inițiat o nouă directivă a sustenabilității care vine cu schimbări majore, prin prisma sferei de aplicabilitate, nu doar pentru companiile mari sau cele listate, ci și alte companii mici și mijlocii. Vorbim despre auditare și de un raport de sustenabilitate după niște standarde reglementate.
Monica Avram, Director Adjunct Ministerul Finanțelor Publice
Noua directivă vrea să corecteze neajunsurile din practica de până acum, prin raportarea pe anumiți indicatori cuprinși în standardele de raportare care vor fi aprobate de CE prin acte delegate.
În ceea ce privește auditarea, se va trece de la o simplă verificare a raportării cum este acum la opinii ale auditorilor pe criterii de sustenabilitate despre întocmirea acestor raportări. Ministerul va transpune directiva, dar momentan încercăm să reprezentăm în grupurile de lucru interesele tuturor.
În ceea ce privește regulamentul de taxonomie, ministerul l-a implementat parțial și a reglementat acești indicatori doar pentru operatorii economici din aria lui de reglementare. Aceștia trebuie să prezinte în declarația lor de sustenabilitate măsura în care activitățile calificate drept durabile au impact asupra mediului.
Remus Dănilă, PR & IR Officer Bursa de Valori București
Investitorii instituționali includ indicatorii ESG în deciziile de investiții și au nevoie de niște indici cantitativi care să-i ajute să-și ajusteze portofoliul. Când am lansat proiectul, emitenții români de la BVB nu beneficiau deloc de acoperire din punct de vedere al ratingurilor ESG și erau dezavantajați în raport cu alte companii de pe piețele internaționale în fața investitorilor. Suntem în al treilea exercițiu de ratinguri și vedem o îmbunătățire semnificativă a ratingurilor, multe companii au făcut eforturi pentru îmbunătățirea acestor indicatori.
Luminița Tatarici, Senior Economist BNR
Din perspectiva noastră, vedem o foarte mare oportunitate din această tranziție la o economie verde, incluzivă, cu emisii reduse de carbon. Potențialul de proiecte care pot fi implementate la nivel public și privat în perioada ce urmează s-ar ridica la 60 miliarde euro. Sunt proiecte care pot fi implementate cu fonduri europene și cu potențial de amplificare, cu beneficii din perspectiva creșterii economice, de noi angajați.
Vom dezvolta un chestionar pentru companiile nefinanciare, îl vom adresa către 11.000 de companii, în care încercăm să-i ghidăm în evaluarea internă a ce înseamnă riscul climatic, care ar fi impactul și cum pot să-și calculeze propriile emisii. Vedem o oportunitate pentru aceste companii pentru a avea acces la finanțare. Instituțiile de credit încep să-și schimbe strategia de creditare și sunt anumite sectoare care chiar dacă nu sunt acum eliminate de la creditare, aceasta va fi direcția. Vor fi anumite sectoare care implică riscuri reputaționale pentru instituțiile financiare care nu vor mai fi creditate, astfel că există nevoia de un indiciu din partea companiilor că au strategie de decarbonizare.
Vedem beneficii pentru accesul la creditare verde, depinde de monitorizarea sumelor atrase, discutam de riscul de greenwashing. Probabil că pe viitor trebuie sa fie complementat și cu alte criterii: urmărirea alocării sumelor respective pentru activitățile pentru care s-au solicitat.
Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias
Regulamentul de taxonomie este un ”game changer” pentru tot ceea ce înseamnă evaluarea sustenabilității unei activități economice și se adresează în primul rând instituțiilor financiare. Acum un an, s-a elaborat raportul CNSM care a trasat niște recomandări ASF și BNR care vizau acțiunile sustenabile. Urmare a acestui raport, BNR a solicitat băncilor ca până la 30 iunie 2022 să depună o serie de raportări cu privire la finanțările verzi.
Alex Enea, Director PwC Romania
Poate exista o tendință pentru organizații de a se conforma la acele standarde ESG, la raportare și de a omite niște pași foarte importanți în înțelegerea a ceea ce înseamnă ESG.
Pe lângă beneficiile care pot fi aduse de acest ESG rating, care poate contribui atât când vorbim de finanțare cât și de investiții, poate influența modul în care este privită o companie atât de către publicul larg, cât și de alte companii din segmentul respectiv. Publicul este tot mai atent la ce face compania din punct de vedere ESG – mediu sau implicare socială, ca să nu mai vorbim de costuri: cu energia, optimizarea consumului, tranziția către surse regenerabile înseamnă beneficii directe pentru organizație, initiative digitale – paperless, productivitate- includerea angajatilor în activități extra și implicare lor directă la imaginea companiei în piață, va contribui la moralul lor și va crește productivitatea.
Ovidiu Bold, Managing Asociate D&B David și Baias
O primă așteptare pe partea de guvernanță este de strategie, apoi implementarea unui set de politici. Vorbim de un cod de guvernanță corporativă care va avea și o componentă de diversitate în board, existența unei politici de remunerare, politici de anticorupție si anti-mită, de etică. Toate trebuie integrate în cadrul mai larg de administrare a unei companii. După care există așteptările privind o alocare foarte clară a atribuțiilor, existența unor comitete specializate, adminitratri independenț, crearea unui cadru de dialog cu stakeholderii.
Daniela Dinu, Director PwC România
Performanța companiilor este astăzi foarte mult legată de contribuția pentru societate în ansamblu, iar acest comportament responsabil vizează și zona fiscală: cum contribuie o societate prin taxele și impozitele plătite la bunăstarea economiei in care activează. Dacă ne uităm la scena fiscală internațională, transparența fiscală este principala caracteristică a ultimilor ani și care are ca principal obiectiv atingerea unei echități fiscale la nivelul statelor și raportarea din partea companiilor a unor informații care să ateste acest comportament sustenabil fiscal. Raportările sunt numeroase și ar trebui să reprezinte o preocupare a companiilor din România.
Ana Maria Butucaru, Partener PwC România
Instituțiile financiare sunt văzute în mijlocul revoluției ESG și ca un element care va potența definirea strategiilor ESG de către celorlalte companii, pentru că aplică acest filtru de selectare a partenerilor de afaceri, a clienților pentru finanțări și atunci ele devin un mici reglementatori.
Cătălina Roman, Head of Stakeholders Affairs, Unicredit România
Băncile au o funcție socială și educațională foarte mare poate la fel de importantă ca cea de creditare. Au devenit mai conștiente de implicarea și rolul lor în societate. Prioritatea este creșterea creditelor verzi și sustinerea clienților în această tranziție la o economie sustenabilă, iar această tranziție trebuie făcută în mod echitabil, și cât se poate să nu uităm de factorul social. Am finanțat un program de reconversie a minerilor din Valea Jiului, recalificați pentru distribuție de energie electrică și eoliană.
Zuzanna Kurek, Investor Relations Manager, One Properties
Investitorii instituționali din străinătate se axează foarte mult pe criteriile de sustenabilitate. După publicarea raportului din 2020, noi am fost contactați de investitori să discutăm. A fost un semn de încurajare foarte mare pentru noi. În următorii 3-4 ani se va schimba partea legislativă foarte mult și companii care au început să raporteze sustenabilitate vor fi câștigătoare.
Alin Vișan, Head of Legal Maspex
Numai suntem într-un capitalism sălbatic, în care facem totul pentru profit, suntem de ani de zile și în România într-un capitalism responsabil în care facem lucruri pentru angajați, pentru consumatori și pentru mediu.
Claudia Ivan, Sustainability Manager, Rewe România
Perspectiva Rewe este de a dezvolta brandul Penny, de a-l poziționa în direcția apropiată consumatorului și de a răspunde cerințelor acestuia. Ce considerăm că este de succes acum este ponderea cât mai mare a produselor românești la un raport bun calitate preț.
N-am dat seama cu mai mulți ani în urmă că amprenta de carbon a companiei noastre este dată de consumul de energie din magazine și din centrele logistice, astfel că ne-am focusat, cu investiții anuale de peste 6 milioane euro, pe acțiuni de reducere a consumului de energie. Toate au ajuns la un pay off și ca exemple menționez panourile fotovoltaice, schimbatul iluminatului, montarea de uși la vitrinele frigorifice.
Magdalena Stoian, Project Manager Sustainability OMV Petrom
Din decembrie anul trecut avem o strategie integrată de business, de transformare a OMV Petrom pentru un viitor mai sustenabil, cu emisii reduse de carbon. Ne-am asumat o ambiție de net zero în operațiuni până în 2050. Performanța financiară nu este suficientă, investitorii se uită la această performanță, la riscurile care vin din aspectele de mediu, social și de guvernanță. Iar noi în ultimii doi am înregistrat un progres, suntem acum medium risk.
