Recuperarea după criză: Următoarele 6-12 luni sunt critice pentru companiile aeriene, în special pentru segmentul low-cost unde riscul de închidere e crescut

Următoarele șase până la 12 luni vor fi critice pentru companiile aeriene de transport și producție de aeronave pentru a-și pregăti recuperarea după criza generată de pandemia COVID-19 care a dus la cea mai mare contracție din istoria acestui sector, după cum estimează raportul global PwC ”Tendințe în industria aerospațială 2020: Cum își poate reveni sectorul comercial după criza COVID-19”. 

Citește mai mult

Pandemia a produs cel mai mare șoc în sectorul energiei din ultimii 70 de ani. Impactul pentru viitorul industriei

În ultimele luni, sectorul energetic a suferit un dublu șoc: din cauza pandemiei COVID-19 și a perturbării pieței petrolului pe fondul prăbușirii cererii și al surplusului de ofertă. Potrivit estimărilor PwC din cadrul raportului ”PwC Power Utilities Future of Industries”, care are la bază datele Agenției Internaționale pentru Energie pentru 2020 (IEA), șocul cererii de energie din 2020 este cel mai mare din ultimii 70 de ani. În același timp, se anticipează că cererea globală de energie va scădea cu 6% în acest an, de șapte ori mai mult decât în criza financiară din 2009.

Citește mai mult

Pandemia COVID-19 – catalizatorul schimbărilor radicale în politicile fiscale? Câteva observații despre România, propunerile UE și tendințele globale

Facilitățile fiscale, fie că au implicat amânări, scutiri la plată sau alte înlesniri, reprezintă o componentă decisivă a planurilor de sprijin economic pe care guvernele din toată lumea le-au aplicat în faza inițială de apariție a pandemiei, dar și în a doua etapă de repornire a activității. 

Politicile fiscale s-au adaptat pentru a răspunde rapid condițiilor economice atipice ale acestei perioade, însă fără a suferi modificări pe fond. De exemplu, discuțiile privind taxa digitală preexistente crizei pandemice au accelerat, însă era deja larg acceptat că sistemele fiscale ar trebui revizuite pentru a răspunde transformărilor aduse de tehnologie și digitalizare. Totuși, faptul că au început să fie aduse mai des în discuție elementele fundamentale ale impozitării directe și indirecte arată că pandemia COVID-19 poate fi catalizatorul unor schimbări de substanță în politicile fiscale. Este vorba de tendințe europene și globale în domeniu – așa cum voi detalia mai jos- , care vor avea impact în România. Dacă ne referim doar la propunerile locale, observăm că de curând guvernul a emis o serie de principii pentru viitorul politicii fiscale, dar și că a reapărut în dezbaterea publică propunerea de schimbare a sistemului de impozitare centrat pe cota unică.

Citește mai mult

Prețurile de transfer post COVID-19: Ne aflăm în pragul unor noi reguli cu impact asupra grupurilor de companii, inclusiv din România?

Prețurile de transfer vor dicta ce va impozita fiecare țară din rezultatul activității grupurilor de companii când acest an dificil se va încheia sau, mai bine spus, cât va pierde fiecare odată ce grupurilor le vor fi recunoscute pierderile. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unul dintre organismele internaționale de reglementare în materie, ridică acum întrebarea dacă actualul cadru de reglementare la nivel global, conceput înaintea crizei COVID-19 mai este suficient. Cum ar trebui să funcționeze principiul valorii de piață, atâta timp cât recomandările  OCDE sunt, în general, orientate către aplicarea regulilor fiscale într-un mediu economic predictibil?  La nivel de principiu, reglementările de prețuri de transfer obligă grupurile de companii să realizeze tranzacțiile ca și cum ar fi entități independente, respectiv prețurile la care își vând bunurile, prestează serviciile sau împrumută fonduri să fie aliniate cu cele ale pieței. Însă oprirea activităților economice, pe fondul crizei COVID-19, a forțat grupurile de companii să recurgă la anumite măsuri de răspuns, atipice în raport cu regulile standard.

Citește mai mult

Majoritatea companiilor au avut probleme în aplicarea planului de continuitate a afacerii în criza COVID-19. Unde au greșit?

Criza generată de pandemia COVID-19 a luat prin surprindere întreaga lume, afectând companiile din toate industriile, unele fiind nevoite să-și închidă porțile sau să-și regândească modelul de afaceri. Deși majoritatea organizațiilor au un plan de continuitate a afacerii pentru situații precum crize financiare, atacuri cibernetice sau dezastre naturale, în situația actuală, total atipică și incertă, acestea au avut dificultăți în elaborarea și implementarea unui plan pentru continuarea activității în parametrii normali. Deși premisa unei pandemii globale se afla pe lista riscurilor posibile, aceasta nu a fost printre cele mai comune dezastre sau crize luate în considerate de companii atunci când au elaborat un astfel de plan de continuitate, iar pagubele generate de acest eveniment s-au dovedit uriașe. Conform unui sondaj Gartner privind continuitatea afacerii, realizat în martie 2020, doar 12% dintre organizațiile respondente au menționat ca sunt foarte pregătite pentru criza generată de pandemie. În plus, potrivit unui studiu PwC asupra crizelor globale din 2019, mai puțin de 3 din 10 (29%) respondenți au menționat că nu au personal dedicat pentru prevenirea și răspunsul la o potențială criză. Mai mult, aproape trei sferturi (74%) dintre respondenți au căutat consultanță din exterior fie pe durata sau după cea mai serioasă criză a lor.

Citește mai mult