Impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact pentru companii, cele mai afectate domenii fiind energia, auto, sectorul tutunului, farmaceutic și construcții, multe deja supraimpozitate, această măsură urmând să aducă în jur de 6,2 miliarde lei la buget, potrivit estimărilor PwC România, prezentate în cadrul conferinței ”Pregătiți pentru modificările de taxe și impozite?”.
Propunerile de măsuri fiscale anunțate săptămâna aceasta de guvern sunt o consecință a deficitului bugetar nesustenabil, iar o povară fiscală mare pusă brusc mediului de afaceri, într-un context oricum fragil, riscă să încetinească și mai mult economia. Principalele consecințe așteptate ale acestor propuneri sunt descurajarea investițiilor, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt și mediu, migrarea activităților unor companii către alte state sau amânarea intențiilor unor companii străine de a investi pe piața românească, presiuni inflaționiste prin transferul costurilor către consumatorii finali, reducerea competitivității României, cu impact asupra exporturilor.
Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.
Subiectele au fost dezbătute de Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscale și juridice, William Morris, Global Tax Policy Leader PwC, Eugen Trombitas, Partner, Global network lead for digital indirect taxes, Ana – Maria Iordache, Partner, D&B David and Baias, Diana Coroabă, Partner, Ruxandra Târlescu, Partner, Andreea Mitiriță, Partner, Adina Vizoli, Director și Florin Rizea, Senior Manager.
Principalele declarații din conferință
Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscale și juridice
Finanțele publice sunt în dezechilibru din cauza creșterii cheltuielilor publice mai ales cu salariile și pensiile, subțierii bazei impozabile, evaziunii, colectării deficitare a taxelor. Avem un deficit foarte mare la colectarea TVA, unde România e campioană absolută de mulți ani. Din păcate s-au luat puține măsuri pentru o colectare mai bună.
Guvernul trebuie să găsească surse de finanțare, deci nu ne aflăm în fața unei reforme fiscale generată de o strategie și care să aibă la bază anumite principii care urmăresc o reașezare a taxelor în scopul dezvoltării economice. Practic efectul urmărit de creștere a încasărilor bugetare ar putea să nu fie atins, iar unele companii să fie atît de afectate încât să se redreseze foarte greu.
Dacă ne uităm la categoriile celor care datorează taxe vedem că au fost fluctuații foarte mari al numărului celor care datorează impozitul pe profit. Cauza este aplicarea unor regimuri preferențiale. Astfel, numărul microîntreprinderilor a fost de cca 1 milion euro în 2022 și s-a redus la jumătate în 2023 după scăderea pragului cifrei de afaceri pentru încadrarea în acest regim.
Dintre toate impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact. Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă, implicit, profituri pe măsură. Marjele de profit diferă de la un sector economic la altul, dar și în funcție de contextul economic. Conform estimărilor noastre 756 de companii pot fi eligibile (impozitul pe profit < 1% din CA), 20 fiind instituții de credit, iar 335 de companii ar plăti în continuare 16% impozit pe profit. Suma pe care estimăm că Ministerul Finanțelor o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde lei. Țin să menționez că aceste estimări iau în calcul doar cifrele din bilanț ale companiilor așa cum ele sunt prezentate pe site-ul MEF nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege care in anumite situații pot fi chiar mai mari.
Din cunoştinţele noastre, urmează să mai avem şi alte surprize sau ordonanţe de urgenţă care vor mai surveni pe parcursul următoarelor zile.
România are o situație bugetară dificilă, dar majorarea taxelor nu trebuie să fie unica soluție. Avem o colectare care ne plasează încă la coada clasamentului. Și da, unele reglaje sunt necesare pentru echitate fiscală, cu mai puține facilități, excepții, scutiri care reduc baza impozabilă.
Dar pentru că “speranța moare ultima” sper ca instituție dialogului si a consultarii reale dintre autorităţi şi mediul de afaceri sa isi faca iarasi loc in agendele noastre iar astfel de iniţiative fiscale să fie mai întâi discutate cu specialiştii, făcute nişte analize de impact temeinice şi apoi adoptate. Pentru că nu este în avantajul nimănui lipsa de consultare, iar dacă semănăm incertitudine cu siguranţă nu vom culege dezvoltare şi creştere economică sustenabilă.
Ruxandra Târlescu, Partener PwC România
Acest impozit va fi datorat începând cu 1 ianuarie 2024 de toate companiile care înregistrează în anul anterior o cifră de afaceri ai mare de 50 milioane euro. Când vorbim de cifra de afaceri, nu vorbim de cea așa cum o știm din situațiile financiare ci de un an mod de calcul care adaugă la cifra de afaceri reală si alte venituri. Mai exact diferența dintre venituri totale și venituri scutite (venituri neimpozabile, variația stocurilor, despăgubiri, subvenții).
Formula de calcul nu înseamnă 1% din cifra de afaceri de care v-am vorbit, înseamnă 1% aplicat la cifra de afaceri din care scădem investițiile în active, lista acestora urmând să o vedem într-un ordin de ministru. Contribuabili vor plăti maximul dintre ce calculau până acum ca impozit pe profit și ceea ce rezultă ca fiind acest impozit minim pe cifra de afaceri.
Din discuțiile cu clienții, majoritatea vor fi afectați de această măsură, potrivit calculelor lor. Sunt trei categorii care vor fi mai afectate, din industrii reglementate: energetic, farma, care deja plătesc diferite taxe specifice sectorului lor și au marje mici reglementare. Companiile din energie au deja o poziție financiară complicată, datorată plafonarii prețurilor, intarzierea plăților compensărilor pentru aceste plafonări, inflația, etc. Spre exemplu, pe factură vedem tarife de transport, certificate verzi, care se regăsesc și în veniturile altor companii din lanț și care nu generează venituri. Practic suntem în situația în care taxăm ceva ce nu produce profit și generează impact și în rândul altor companii.
În farma, comerțul cu medicamente este cel mai afectat sector din toată economia, pentru că la medicamente sunt marje reglementate, mici, în unele cazuri sub 1%. Dezechilibrele sunt foarte mari. Companii mari din sector se gândesc dacă își mai pot continua activitatea în condițiile acestor măsuri.
Diana Coroabă, Partener PwC România
Nu contează cifra de afaceri, toate băncile plătesc, nu se face o comparație, se plătește atât impozit pe profit, cât și pe cifra de afaceri. Va apărea o declarație nouă pentru impozitul pe cifra de afaceri. Se plătește 1% asupra veniturilor care sunt raportate la BNR, o cifră de afaceri reală.
Am analizat primele 10 bănci și impozitul suplimentar ar fi între 14 și 50% din impozitul pe profit, ajungând la o cotă efectivă de impozitare de până la 33%. Impozitul pe cifra de afaceri se va plăti trimestrial. Cheltuiala cu impozitul pe cifra de afaceri nu va fi deductibilă.
Se aplică cu 1 ianuarie 2024, iar previziunile făcute de Ministerul Finnațelor sunt pe patru ani. Ne așteptam să avem acest impozit cel puțin pe patru ani.
Taxa pe lux se va constitui la bugetul de stat, nu la cel local, pentru proprietăți imobiliare doar pentru persoane fizice.
Andreea Mitiriță, Partener PwC România
Modificările propuse vin să aducă la același numitor comun toate facilitățile existente la nivelul angajaților, mai puțin cea pentru angajații din domeniul cercetării-dezvoltării.
Astfel pentru angajații din domeniul IT, scutirea de impozit pe venit nu se va mai aplica integral, ci doar pentru venituri brute lunare de 10,000 lei. Important de menționat că veniturile brute sunt veniturile din salarii și cele asimilate salariilor. Mai mult această scutire se va aplica doar în relația cu un singur angajator, adică doar pentru un singur contract, și chiar dacă suma nu este acoperită integral de un contract, facilitatea nu se va putea aplica pe diferență în cazul unui al doilea contract de muncă. Angajatul trebuie să notifice prin declarația pe propria răspundere care este angajatorul care aplică scutirea.
Toate celelalte contribuții se aplică în continuare ca și până acum, mai puțin contribuţia la fondurile de pensii administrate privat, care este opțională.
Posibil impact ar fi migrarea angajatilor către alte forme de organizare (micro, PFA) și de asemenea poate exista un impact negativ asupra fondurilor de pensii.
Facilitățile din sectorul construcțiilor, industria alimentară și agricultura se aplică deja în limita veniturilor brute de 10.000 lei brut/luna în sensul că sunt scutite de impozit și parțial de contribuții. Modificările propuse limitează și aici aplicarea în baza unui singur contract individual de muncă și se elimină scutirile de contribuții, mai puțin contribuția la fondul de pensii privat. Având în vedere că motivarea includerii acestei facilități a fost de a reduce deficitul de forță de muncă în aceste sectoare, sau de a face aceste sectoare mai competitive, un posibil impact poate fi chiar reversul acesteia.
Tot în zona veniturilor salariale, nu în legătură directă cu facilitățile menționate, proiectul de lege introduce o fiscalizare suplimentară pentru anumite beneficii salariale foarte utilizate de angajatori precum tichetele de masa sau voucherele de vacanță (tichetele de masă de acum înainte se pot acorda și numerar).
Dacă acum aceste beneficii sunt impozabile, dar scutite de contribuții sociale, pe viitor se intenționează ca acestea să fie incluse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate, ceea ce se traduce printr un beneficiu net mai mic pentru angajați.
Adina Vizoli, Director
Într-adevăr, peisajul cotelor de TVA se modifică începând cu 1 ianuarie 2024. În forma cuprinsă în Proiectul de lege, s-au menținut cotele reduse de TVA pentru produsele considerate esențiale, prețuri accesibile pentru încălzirea populației în sezonul rece, dar și sprijinirea educației. Astfel, livrarea de cărți, accesul la evenimente culturale, livrarea de lemn de foc și căldură în sezonul rece rămân la cota redusa de 5%, iar medicamentele și alimentele, dar și HORECA rămân la cota redusă de 9%, cu câteva modificări.
În ceea ce privește modificările, cea mai mare creștere de cotă vizează domeniul activităților recreative, divertisment și agrement unde cota de TVA se majorează de la 5% la 19% TVA, după 5 ani de aplicare a cotei super redusă.
La alimente, produsele BIO trec la cota de 9% de la 5% iar produsele cu conținut de zahăr trec la 19%. În plus, băuturile nealcoolice care conțin zahăr și care deja sunt supuse TVA 19% de la începutul acestui an, începând cu anul 2024 vor fi supuse și unei accize.
Alte modificări importante vedem și pentru sectorul imobiliar deja afectat de multiple modificări aduse în ultimii ani privind plafonul locuintelor care puteau fi livrate cu TVA 5%. Iată că începând cu anul 2024 aceste locuințe vor fi supuse cotei de 9% dar va trebui sa ne uităm atent la noua definiție a locuinței eligibile pentru cota de 9%. Astfel, TVA de 9% se poate aplica numai pentru acele locuințe care chiar pot fi locuite de beneficiari fără a necesita investiții suplimentare semnificative.
Ne așteptăm ca toate aceste modificări să se reflecte în prețul produselor afectate de creșterile de cote, într-un interval relativ scurt, posibil majorarea să fie efectuată gradual după publicarea Legii. De avut în vedere este că aplicarea unor cote de TVA diferite atrage probleme de interpretare privind încadrarea corectă a produselor.
William Morris, Global Tax Policy Leader PwC
Taxele la nivelul global se schimbă, o provocare pe care trebuie să o rezolvăm este cum vom continuă să convingem factorii de decizie fiscală la nivel global că trebuie să acorde atenție la succesul si creșterea afacerilor, și că acest lucru trebuie echilibrat cu colectarea veniturilor. De la criza financiară globală ne aflăm într-un narativ în care este vorba doar despre venituri, venituri, venituri. Dar asta nu este singura poveste a economiei, afacerile nu există doar pentru a produce venituri, afacerile există pentru a produce bunuri și servicii pe care oamenii să le cumpere. Cu cât sunt mai buni la asta, cu atât vor produce mai multe venituri și vor plăti taxe mai mari și aici s-a pierdut controlul și trebuie recăpătat până la un anumit punct.
Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias
ESG este unul dintre mega trendurile globale de mare actualitate, în plin proces de legiferare și despre care se spune că va revoluționa complet modul în care afacerile sunt conduse. Altfel spus, se dorește trecerea EGS de la recomandare, de la ”nice to have” la obligație. Și vorbim despre o avalanșă de directive europene, care au la baza transparența: transparența fiscală, transparența acțiunilor de ESG pe care o companie le întreprinde la nivelul activității.
În România, companiile trebuie să fie atente la directiva de raportare CSRD care obligă companiile să raporteze pe criterii de sustenabilitate, rapoarte care vor fi supuse procesului de auditare. Directiva se va aplica treptat in trei valuri: în primul val vor intra companiile cu peste 500 de angajați pentru anul financiar 2024, primul termen de raportare mai 2025, apoi valul doi raportarea pentru 2025 în anul 2026 pentru companiile care îndeplinesc unul dintre trei criterii, respectiv 250 de angajați, peste 40 milioane euro cifră de afaceri, și în valul al treilea în 2026 companiile mici listate.
Raportarea se schimbă complet pentru că avem standardele europene, care vă obligă să aveți la nivel de companie o serie de documente și proceduri pe care trebuie să le redactați in linie cu standardele: strategie ESG, plan net zero, unde deja au apărut primele sancțiuni, equal pay, tax transparency, etc.
O altă directivă la fel de importantă este cea de supply chain due diligence, care obligă companiile să facă un due diligence pe lantul de aprovizionare prin care să se asigure nu doar că ele respectă criteriile ESG, ci și furnizorii lor. Deși ne așteptam la directivă în 2026, sunt țări care au făcut pași importanți în această direcție, cum e Germania.
Florin Rizea, Senior Manager
La prima vedere, am putea spune că o cotă de impozit de 16% din România ar acoperi practic pragul acesta de 15% prevăzut de Pillar II. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate şi sunt mai multe lucruri de care va trebui să ţinem cont. În primul rând, acest plafon de 15% reprezintă o cotă efectivă de impozitare şi ar fi puţin incorect să o comparăm cu o cotă standarde de 16%. Modalitatea prin care acest indicator se calculează, effective tax rate, este impozitul pe profit al companiei respective raportat la profitul său contabil. Şi aici aş putea spune care este problema? Mergem în declaraţia de impozit pe profit, luăm de acolo impozitul pe profit plătit de compania din România, raportăm practic la rezultatul ei contabil şi obţinem această cotă efectivă de impozitare, pentru că sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră faceţi acest calcul în raportările pentru grup.
Pilonul II introduce reguli foarte specifice, care diferă substanţial, aş spune, de regulile de calcul de impozit pe profit din România. Avem doi indicatori impozitul plătit și rezultatul contabil, care trebuie recalculați pe baza informațiilor financiare pe care le pregătim pentru rapoartele de grup și sunt diferențe semnificative.
La nivelul Ministerului de Finanţe s-a format un grup de lucru strict pe zona aceasta de Pilon II, care lucrează intens la pregătirea proiectului de lege pentru implementare a acestui impozit. Pilonul II ar trebui să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, deci ar mai avea cam trei luni şi ceva pentru pentru a reuşi să-l transpună în legislaţia din România. Primul an de raportare va fi anul 2024, iar referitor la termenul de raportare, dacă vorbim despre companii care au anul financiar acelaşi cu anul calendaristic, termenul de raportare va fi 30 iunie 2026. Cum vor fi afectate companiile din România? Dacă luăm un exemplu al unei companii din România care face parte dintr-un grup de companii cu o cifră de afaceri globală de peste 750 de milioane de euro, compania respectivă clar va fi afectată de aceste noi prevederi ale Directivei Pilonului II. Compania va trebui să calculeze şi să raporteze un eventual impozit minim. Chiar dacă acest calcul va fi efectuat la nivel de grup, colegii de acolo, de la grup, tot vor trebui să aibă o serie de informaţii din România.
Eugen Trombitas, Partner, Global network lead for digital indirect taxes
Eforturile de digitalizare ale țărilor la nivel global au crescut de peste 4 ori din 2014 și putem concluziona că au reușit să simplifice plata impozitelor datorită tehnologiei. Pe scurt, vedem peste 50 de noi obligații la orizont, care afectează peste 70 de țări. Și nu mai puțin de 60% din PIB-ul global este afectat.
Un pilon important al transformării digitale este facturarea electronică. Acest lucru se leagă, de asemenea, de o tendință globală conform căreia autoritățile fiscale schimbă modul în care administrează și colectează impozitele prin mijloace digitale și o mai mare utilizare a tehnologiei.
Dorința este de a standardiza informațiile transmise de persoanele impozabile cu privire la fiecare tranzacție către autoritățile fiscale în format electronic aproape în timp real. Opțiunea statelor membre de a implementa facturarea electronică obligatorie pentru orice tranzacție, începând din 2024, dar și de a înlocui sistemul de raportare a tranzacțiilor efectuate în UE (actualul VIES) cu sistemul de raportare în timp real numit Digital Reporting Requirements – DRR. Acest nou sistem va fi introdus din 2028. Spre deosebire de VIES, achizițiile și vânzările de bunuri și servicii în UE vor fi raportate la nivel tranzacțional în maximum două zile lucrătoare de la data tranzacției. Pentru a facilita acest proces de raportare, se propune introducerea facturării electronice obligatorii a tranzacțiilor efectuate în UE în termen de maximum două zile lucrătoare de la data tranzacției.
