Pe fondul amplificării fenomenelor și riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, în ultimii ani, s-au intensificat controalele în rândul instituțiilor financiare și urmează noi reglementări în acest domeniu. Astfel, 82% dintre bănci, 76% dintre instituțiile de plată și 81% dintre administratorii de active au fost vizate de inspectii din partea autorităților naționale responsabile cu prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, arată raportul PwC EMEA AML Survey 2024, care a inclus 396 de instituții financiare din 40 de țări din Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA). În Europa, aceste controale s-au aplicat în unele țări și regiuni într-o proporție chiar mai ridicată: Franța – 96%, țările nordice – 94%, Europa Centrală și de Est – 85%.
Standardele care au în vedere mecanismele de prevenire și combatere a spălării banilor au fost înăsprite în ultimii ani la nivel global și vor continua să evolueze în această direcție odată cu introducerea de noi reglementări, precum pachetul de legi avizat în luna februarie 2024 de Parlamentul European, care va fi aplicat direct de țările membre UE în următorii trei ani, după validarea în Consiliul European.
Respondenții la sondaj sunt de părere că reglementările autorităților trebuie să se extindă dincolo de instrucțiunile generale pentru conformarea la lege, fiind necesare îndrumări tehnice și detaliate în multe domenii.
Respondenții sunt împărțiți în ceea ce privește eficiența reglementărilor. În întreaga regiune EMEA, 53% dintre respondenți consideră că reglementările actuale sau viitoare privind combaterea spălării banilor sunt utile, lăsând o proporție semnificativă (47%) care crede contrariul. Aceștia spun că regulile sunt lipsite de uniformitate între țări și industrii (18%), că există o lipsă de îndrumări practice din industrie (12%), că regulile favorizează forma în detrimentul substanței (8%) sau că regulile nu sunt suficient de detaliate (6%) sau o combinație de factori multipli (3%).
În UE, puțin peste jumătate (54%) dintre respondenții din UE salută viitorul pachet AML și consideră că reglementările actuale sunt suficient de clare și adecvate scopului. Având în vedere că textele finale ale pachetului au fost lansate abia la mijlocul lunii februarie 2024, sectorul financiar încă se familiarizează cu noile standarde. Există o așteptare a pieței că UE va rezolva provocările practice ale combaterii spălării banilor dincolo de frontiere și industrii.
Pe de altă parte, presiunea reglementărilor este în sine una dintre provocările cu care instituțiile financiare din EMEA declară că se confruntă, acest lucru fiind evidențiat de 38% dintre participanții la studiu, în timp ce alți 34% spun că regulile pe care sectorul financiar trebuie să le respecte complică și mai mult procesele operaționale.
Pentru a crește conformarea, instituțiile financiare investesc în primul rând în oameni, dar si in tehnologii
Mai mult de jumătate (51%) dintre participanții la studiu au avut în ultimii doi ani o majorare de cel puțin 10% ani a costurilor asociate conformării, cele mai ridicate fiind în domeniul bancar. Creșterile de personal și investițiile în noi instrumente digitale au fost și vor continua sa fie principalii factori de cost.
În ciuda potențialului enorm pe care îl dețin tehnologiile revoluționare precum inteligența artificială (AI), acestea nu pot fi implementate în mod adecvat fără personal uman sofisticat și experimentat, care știe cum să navigheze în lumea AML cu numeroasele sale domenii de judecată și principii profesionale bazate pe risc.
Dintre respondenții la sondajul PwC, 28% au indicat îmbunătățirea competențelor angajaților ca fiind cel mai eficient control AML, în timp ce peste o treime au declarat că lipsa resurselor calificate constituie unul dintre principalele impedimente în creșterea utilizării noilor tehnologii în operațiunile lor AML.
Monitorizarea și evaluarea tranzacțiilor sunt principalele funcții pentru care ar urma să fie folosite aplicații de inteligență artificială, conform 79% și, respectiv, 59% dintre respondenți. Cu toate acestea, adoptarea soluțiilor de AI nu este un exercițiu simplu. Peste jumătate dintre respondenți (55%) sunt îngrijorați de faptul că maturitatea proceselor lor AML este o constrângere pentru adoptarea AI, în timp ce 52% sunt îngrijorați de partajarea datelor cu furnizorii externi.
Reglementări mai puternice în UE și o nouă autoritate transfrontalieră de supraveghere
La fel cum criza datoriilor suverane din 2010-2012 a dus la înființarea unei uniuni bancare la nivel european, o serie de mari scandaluri între 2010 și 2020 au demonstrat că regimul de combatere a spălării banilor trebuie actualizat și armonizat. În acest context, UE pregătește implementarea unui nou pachet de legi pentru combaterea spălării banilor, un set cuprinzător de reglementări care va redefini abordarea infracțiunilor financiare și care cuprinde cea de-a șasea directivă privind combaterea spălării banilor, regulamentul UE privind cadrul unic de reglementare și regulamentul privind funcționarea Autorității Europene pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (AMLA). Este cel mai ambițios proiect de reglementare contra spălării banilor și presupune că indiferent de statul în care activează, companiile vor trebui să respecte aceleași reguli.
Pentru a răspunde riscurilor în schimbare, competența de supraveghere se va lărgi asupra a noi entități și tipuri de tranzacții, incluzând în aria de aplicabilitate cluburile de fotbal și plățile în criptomonede. Și, pentru a spori transparența informațiilor și a recunoaște contribuția pe care au avut-o la descoperirea unor cazuri de spălare de bani, autoritățile, jurnaliștii și ONG-urile vor avea acces la noi registre și surse de date.
