De la amânări ale termenelor de implementare până la o revizuire fundamentală a standardelor de raportare, propunerile legislative din această vară de la Bruxelles vor remodela raportarea corporativă pentru anii următori. Obiectivul Comisiei Europene este de a crea un cadru mai ușor de gestionat, proporțional și eficient.
Pentru companiile care s-au pregătit din timp pentru cerințele extinse și adesea complexe ale Directivei privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (CSRD) și ale Directivei privind Diligența Corporativă în materie de Sustenabilitate (CSDDD), evoluțiile recente semnalează o schimbare semnificativă. Comisia Europeană a introdus pachetele „Omnibus”, o serie de propuneri menite să simplifice și să eficientizeze cadrul legislativ ESG. Aceasta nu este o renunțare la sustenabilitate, ci o recalibrare pragmatică. Pentru mediul de afaceri, înțelegerea acestor schimbări nu este doar o chestiune de conformitate, ci un imperativ strategic.
Acest articol sintetizează cele mai recente actualizări, în vigoare la 15 August 2025, bazate pe analize de specialitate ale PwC pentru a oferi o imagine de ansamblu a principalelor schimbări și a semnificației acestora pentru organizațiile din UE.
Un răgaz binevenit: Actele „Stop the Clock” și „Quick Fix”
Primul pas, care va produce efecte înca de anul acesta pentru multe companii, vine din partea a două acte cheie, menite să faciliteze tranziția către noul regim de raportare. Directiva „Stop the Clock”, un precursor al propunerii Omnibus mai ample, a amânat oficial aplicarea CSRD pentru companiile din „Valul 2” și „Valul 3” cu doi ani. Aceasta directivă a fost deja transpusă de către Ministerul Finanțelor prin Ordinul nr. 1421/2025, dar incă trebuie urmărit când va fi transpusă și de către BNR și ASF pentru a intra în vigoare.
Astfel, companiile care urmau să raporteze în anul 2026, pentru exercițiul financiar 2025, precum și cele care ar fi raportat în 2027, pentru exercițiul financiar 2026, au primit doi ani de răgaz, până în 2028. Simultan, aplicarea CSDDD a fost amânată cu un an. Acest lucru oferă un răgaz crucial companiilor care se aflau încă în etapele pregătitoare ale procesului de raportare.
În completarea acestei amânări vine actul delegat „Quick Fix”, care vizează în mod specific raportorii din „Valul 1” – acele entități mari de interes public deja supuse raportării de sustenabilitate. Principiul de bază al „Quick Fix” este că nu vor fi introduse noi cerințe de raportare pentru acest prim val de companii, iar facilitățile tranzitorii existente vor fi prelungite. Cu toate acestea, un aspect important privind „Quick Fix” – care, în calitate de act delegat, se aplică direct în toate statele membre ale UE din momentul intrării în vigoare, fără a necesita transpunere națională – este că introduce o facilitate suplimentară semnificativă: raportorii din Valul 1 pot omite acum informații referitoare la anumite standarde – în special E4 (Biodiversitate și ecosisteme), S1 (Forța proprie de muncă), S2 (Lucrătorii din lanțul valoric), S3 (Comunitățile afectate) și S4 (Consumatorii și utilizatorii finali) – chiar dacă informațiile sunt considerate materiale. Astfel, chiar și entitățile mari de interes public vor putea omite prezentarea informațiilor solicitate de standardele tematice mai sus menționate, cu excepția anumitor informații privind politicile, acțiunile și obiectivele aferente, care vor fi în continuare necesare. Măsura este concepută pentru a nu introduce cerințe suplimentare în al doilea și al treilea an de raportare, față de raportarea aferentă anului 2024, în cazul informațiilor care au beneficiat de dispoziții tranzitorii pe o perioadă limitată de timp.
Principalele schimbări propuse pentru Standardele ESRS
În paralel cu aceste ajustări de calendar, Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) a fost însărcinat cu o revizuire majoră a Standardelor Europene de Raportare privind Sustenabilitatea (ESRS). Răspunzând feedback-ului conform căruia standardele inițiale erau dificil de navigat și excesiv de împovărătoare, EFRAG a publicat revizuiri care introduc schimbări substanțiale atât în structură, cât și în conținut1.
Principalele aspecte ale acestor revizuiri includ:
– Structură și Lizibilitate Îmbunătățite: O critică importantă adusă ESRS-urilor originale a fost structura lor complexă. Pentru a rezolva această problemă, standardele revizuite au fost reorganizate pentru claritate. Cerințele obligatorii („shall”) sunt acum integrate direct în corpul standardului. Cerințele de Aplicare (ARs) aferente, care oferă îndrumări privind implementarea, nu mai sunt într-o secțiune separată, ci sunt plasate în casete de text imediat după cerința de dezvăluire relevantă, făcând legătura explicită și documentele mai ușor de utilizat.
– Reducere Drastică a Punctelor de Date: Revizuirile au dus la o reducere totală a punctelor de date de aproximativ 68% (excluzând cerințele generale de dezvăluire). Comisia și-a declarat intenția de a se concentra pe puncte de date cantitative în detrimentul textului narativ și de a distinge mai bine între dezvăluirile obligatorii și cele voluntare. Acesta este un răspuns direct la preocupările privind volumul mare de informații cerut de cadrul original.
– Un Accent Reînnoit pe Materialitate: Conceptul de dublă materialitate – evaluarea atât a impactului unei companii asupra aspectelor de sustenabilitate (materialitatea de impact), cât și a modului în care aceste aspecte afectează compania (materialitatea financiară) – rămâne o piatră de temelie a CSRD. Cu toate acestea, aplicarea sa a fost clarificată și consolidată. Anterior, unele puncte de date erau obligatorii indiferent de evaluarea materialității unei companii. În abordarea revizuită, principiul materialității se aplică pe aproape întregul set de cerințe de prezentare. Acest lucru le permite companiilor să omită informații care nu sunt materiale pentru circumstanțele lor specifice, permițând o raportare mai concentrată și mai relevantă. ESRS-urile sunt acum încadrate explicit ca un cadru de „prezentare fidelă” (“fair presentation”), asigurând că declarația de sustenabilitate reflectă cu acuratețe impacturile, riscurile și oportunitățile ale companiei.
Un nou cadru: Standardele VSME
Schimbarea semnificativă a domeniului de aplicare al CSRD ridică o întrebare importantă: ce se întâmplă cu miile de companii care vor ieși acum din sfera cerințelor de raportare obligatorie, dar care ar putea dori – sau li s-ar putea cere de către partenerii de afaceri – să raporteze informații de sustenabilitate?
Răspunsul constă în importanța tot mai mare a Standardelor Europene Voluntare de Raportare privind Sustenabilitatea pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (VSME). Comisia a adoptat o recomandare privind aceste standarde, semnalând importanța lor strategică. Pentru mai multe detalii pe acest subiect, vă invităm sa consultați articolul publicat pe blogul PwC Romania de către Cristina Angheluță și Alina Dumitru aici.
La ce ar trebui să fie atente companiile
Pe măsură ce organismele legislative ale UE negociază forma finală a propunerilor Omnibus, companiile trebuie să rămână vigilente și strategice. Lunile următoare vor fi critice în modelarea regulilor finale.
1. Înțelegerea Procesului Legislativ: Este important să se facă distincția între o directivă și un act delegat. Directiva „Stop the Clock” și propunerile finale Omnibus sunt directive, ceea ce înseamnă că, odată finalizate la nivelul UE, fiecare stat membru trebuie să le transpună în legislația națională. Acest lucru poate duce la variații minore între țări. În schimb, „Quick Fix” și amendamentele la Taxonomia UE sunt acte delegate, care se aplică direct și uniform în toate statele membre, fără a necesita transpunere națională.
2. Urmărirea Negocierilor Tripartite: Sfera finală a CSRD și CSDDD depinde de rezultatul negocierilor dintre Comisie, Consiliu și Parlament. Consiliul a propus pragul mai ridicat de 1.000 de angajați / 450 de milioane de euro cifră de afaceri. Parlamentul își va formula poziția până la sfârșitul lunii octombrie 2025, după care cele trei organisme vor lucra pentru a ajunge laun consens, probabil în T1 2026. Companiile care se află la limita acestor praguri trebuie să monitorizeze îndeaproape aceste negocieri.
3. Monitorizarea cadrului legislativ local: Pentru a rămâne la zi cu schimbările in domeniul ESG, companiile ar trebui să monitorizeze cadrul legislativ local îndeaproape și să iși ajusteze strategia in funcție de viteza cu care schimbările la nivel European sunt transpuse in România.
4. Implicare și Adaptare: Deși o mare parte a mecanismului legislativ este în mișcare, există încă oportunități de implicare. Perioada de consultare publică pentru ESRS-urile revizuite, de exemplu, a fost prelungită la 60 de zile pentru a permite un feedback suficient. Companiile ar trebui să profite de această oportunitate pentru a-și exprima punctele de vedere. La nivel intern, conducerea trebuie să treacă de la o mentalitate de pură conformitate la una strategică. Aceasta înseamnă efectuarea unei evaluări robuste a dublei materialități pentru a identifica ceea ce contează cu adevărat, reevaluarea strategiilor de implicare a lanțului valoric în lumina noilor standarde VSME și pregătirea pentru a integra aceste date de sustenabilitate mai concentrate în strategia de bază a afacerii.
Agenda de sustenabilitate a UE nu este diluată, ci este rafinată. Simplificările Omnibus reprezintă o maturizare a cadrului, trecând de la prescripții largi la dezvăluiri proporționale și bazate pe materialitate. Pentru mediul de afaceri, acest nou capitol reprezintă o oportunitate de a depăși povara conformității și de a considera raportarea de sustenabilitate un instrument pentru un avantaj strategic real.
Doriți să vă actualizați cunoștințele în domeniul ESG și să consolidați expertiza echipei pe teme specifice? Vă invităm să explorați aici oferta noastră de programe de training și să contactați echipa PwC România pentru informații suplimentare.
