În România, media deșeurilor alimentare pe cap de locuitor se ridica la 181 de kilograme în anul 2022, semnificativ mai mare decât media de la nivelul Uniunii Europene de 132 de kilograme, conform Eurostat. În plus, datele arată că, în același an, peste 59 de milioane de tone de deșeuri alimentare s-au înregistrat la nivelul UE, ridicându-se la o valoare de 132 miliarde de euro.
Cu toate că legislația cu privire la prevenirea și reducerea risipei alimentare este implementată în România, rezultatele întârzie să apară. Acest lucru este cauzat de faptul că obligațiile existente, conform legii, sunt adresate companiilor care deja și-au dezvoltat infrastructuri solide în acest scop, dar nu și altor actori. La nivel european, gospodăriile înregistrează cel mai ridicat procent în ceea ce privește risipa alimentară, respectiv 54%, semnificativ mai mare decât cel înregistrat în industria alimentară: 19%, restaurante (11%) sau retail (8%).
Care sunt obligațiile companiilor din România în vederea combaterii risipei alimentare?
În România, Legea nr. 217/2016, cu completările și modificările ulterioare, reglementează obligațiile operatorilor economici din sectorul agroalimentar privind risipa alimentară.
Operatorii din sectorul alimentar – fie ei privați sau publici, cu sau fără profit – sunt încurajați să se asigure că surplusul de alimente este îndreptat către consumul uman, acolo unde este cea mai mare nevoie. Această abordare este preferabilă altor forme de valorificare, precum utilizarea în hrana animalelor din adăposturi sau transformarea în biogaz, conform ierarhiei de prevenire a risipei alimentare stabilite prin legislație.
De asemenea, cadrul legal recomandă implementarea următoarelor acțiuni înainte de a dispune neutralizarea deșeurilor generate:
– responsabilizarea operatorilor pentru reducerea risipei în procesele de producție, procesare, depozitare, distribuție și comercializare;
– comercializarea la preț redus a produselor apropiate de expirare sau redistribuirea gratuită a alimentelor pentru consumul uman;
– utilizarea produselor alimentare în hrana animalelor și redirecționarea lor către adăposturi de animale;
– valorificarea produsele agroalimentare prin transformarea lor în compost sau biogaz, în anumite condiții legale.
Nerespectarea prevederilor legale constituie contravenție și pot fi aplicate amenzi cuprinse între 10.000 și 40.000 lei. Microîntreprinderile și întreprinderile mici beneficiază de anumite excepții.
O altă obligație a companiilor din sectorul agroalimentar constă în elaborarea și raportarea anuală a planurilor de diminuare a risipei alimentare. Acestea trebuie să prezinte acțiunile planificate, realizate și rezultatele obținute. De asemenea, pot fi incluse în rapoartele rezultatelor non-financiare (cum ar fi rapoartele de sustenabilitate). Totodată, acestea trebuie încărcate în platforma naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare şi pe pagina de Internet a operatorului economic. În acest caz, auditul de deșeuri poate fi un instrument util pentru evaluarea și cuantificarea resturilor alimentare și pentru pregătirea planului de diminuare a risipei alimentare, scopul lui fiind de a evalua situația existentă și de a identifica punctele slabe în activitate.
Infrastructura de colectare a alimentelor
În România, o serie de organizații funcționează conform principiilor unor „bănci pentru alimente”, acestea fiind de obicei implicate în proiecte naționale sau locale având caracter caritabil. Prin intermediul lor, surplusul de produse alimentare și nealimentare, aflate în termen și bune pentru consum, este preluat de la donatori. Produsele alimentare sunt ulterior distribuite gratuit către ONG-uri sau instituții publice ce gestionează programe sociale destinate grupurilor dezavantajate.
Totuși, implicarea consumatorilor rămâne un pas esențial în lupta împotriva risipei alimentare
Consumatorii pot reduce risipa alimentară dacă sunt informați în mod corespunzător cu privire la adoptarea unor comportamente sustenabile, cum ar fi: planificarea cumpărăturior, depozitarea corespunzătoare a alimentelor pentru a prelungi durata lor de viață, alegerea cantităților potrivite și înțelegerea diferențelor dintre: „expiră la date de…” și „a se consuma de preferință înainte de”.
În același timp, operatorii din sectorul agroalimentar pot reduce risipa alimentară prin efectuarea unui audit de deșeuri cu scopul de a identifica punctele slabe și tipurile de alimente cel mai des irosite. Ulterior, aceștia pot elabora anual planuri concrete de diminuare a pierderilor în vederea raportării și pot colabora cu organizații specializate în redistribuirea alimentelor.
