Goana după lichidități si accesul la numerar în criză: Ce rol joacă prețurile de transfer?

În condițiile economice actuale care restrâng accesul la numerar și lichiditățile, întreprinderile caută să atragă numerarul din toate sursele existente, interne și externe, dar și să extindă capacitatea de finanțare și să plaseze numerar în cadrul grupului acolo unde acesta este necesar. Unde intervine problematica prețurilor de transfer? Ce este diferit acum?

Citește mai mult

România are nevoie de investiții străine. Rolul ajutoarelor de stat în contextul programului de relansare economică

Preocuparea pentru a atrage investitori, mai ales a statelor care au nevoie acută de capitalul străin pentru dezvoltare, așa cum este România, ar trebui să fie o constantă a politicilor publice în această perioadă de relansare economică. Spre deosebire de cea din anul 2008, actuala criză economică este generată de situația sanitară globală, astfel încât nu ne putem raporta întocmai la pachetele de măsuri abordate la acel moment sau la aceeași perioadă de recuperare a jucătorilor din piață.

Citește mai mult

Impactul crizei COVID-19 în industria auto. Scenarii privind evoluția din acest an

Industria auto se confrunta cu provocări mari și înainte de apariția crizei pandemice, precum costurile ridicate cu investițiile în noile tehnologii, vehicule autonome, soluții de mobilitate și conectivitate, lipsa infrastructurii de încărcare și țintele ambițioase de reducere a emisiilor CO2 ale UE. Acum, ele vin la pachet cu o scădere semnificativă a vânzărilor la nivel global, încetinirea producției, lanțuri de aprovizionare afectate și probleme în asigurarea lichidității și a finanțării.

Citește mai mult

Pandemia COVID-19 – catalizatorul schimbărilor radicale în politicile fiscale? Câteva observații despre România, propunerile UE și tendințele globale

Facilitățile fiscale, fie că au implicat amânări, scutiri la plată sau alte înlesniri, reprezintă o componentă decisivă a planurilor de sprijin economic pe care guvernele din toată lumea le-au aplicat în faza inițială de apariție a pandemiei, dar și în a doua etapă de repornire a activității. 

Politicile fiscale s-au adaptat pentru a răspunde rapid condițiilor economice atipice ale acestei perioade, însă fără a suferi modificări pe fond. De exemplu, discuțiile privind taxa digitală preexistente crizei pandemice au accelerat, însă era deja larg acceptat că sistemele fiscale ar trebui revizuite pentru a răspunde transformărilor aduse de tehnologie și digitalizare. Totuși, faptul că au început să fie aduse mai des în discuție elementele fundamentale ale impozitării directe și indirecte arată că pandemia COVID-19 poate fi catalizatorul unor schimbări de substanță în politicile fiscale. Este vorba de tendințe europene și globale în domeniu – așa cum voi detalia mai jos- , care vor avea impact în România. Dacă ne referim doar la propunerile locale, observăm că de curând guvernul a emis o serie de principii pentru viitorul politicii fiscale, dar și că a reapărut în dezbaterea publică propunerea de schimbare a sistemului de impozitare centrat pe cota unică.

Citește mai mult

Implicațiile indirecte ale pandemiei COVID-19 în raportările financiar-contabile

Așa cum s-a comunicat în ultimele săptămâni pe canalele media, existența noului Coronavirus „COVID-19” a fost confirmată la începutul anului 2020 și s-a răspândit din China în toată lumea. Virusul are consecințe severe la nivel mondial și efectul complet încă nu poate fi determinat. Pe lângă afectarea sănătății oamenilor, coronavirusul are un impact negativ și asupra activității economice și a afacerilor.

Citește mai mult