Amortizarea mijloacelor fixe pe perioada închiderii sau suspendării activității economice: Implicații contabile și fiscale

În contextul reducerii, închiderii sau suspendării activității economice pe parcursul stării de urgență și de alertă, contribuabilii s-au confruntat cu numeroase situații în care legislația fiscală s-a dovedit lacunară în ceea ce privește tratarea situațiilor atipice generate de condițiile actuale de funcționare. O astfel de situație vizează regimul contabil și fiscal aferent amortizării mijloacelor fixe ca urmare a neutilizării sau utilizării reduse a acestora pe perioada pandemiei.

Citește mai mult

Impactul crizei COVID-19 în industria auto. Scenarii privind evoluția din acest an

Industria auto se confrunta cu provocări mari și înainte de apariția crizei pandemice, precum costurile ridicate cu investițiile în noile tehnologii, vehicule autonome, soluții de mobilitate și conectivitate, lipsa infrastructurii de încărcare și țintele ambițioase de reducere a emisiilor CO2 ale UE. Acum, ele vin la pachet cu o scădere semnificativă a vânzărilor la nivel global, încetinirea producției, lanțuri de aprovizionare afectate și probleme în asigurarea lichidității și a finanțării.

Citește mai mult

Pandemia COVID-19 – catalizatorul schimbărilor radicale în politicile fiscale? Câteva observații despre România, propunerile UE și tendințele globale

Facilitățile fiscale, fie că au implicat amânări, scutiri la plată sau alte înlesniri, reprezintă o componentă decisivă a planurilor de sprijin economic pe care guvernele din toată lumea le-au aplicat în faza inițială de apariție a pandemiei, dar și în a doua etapă de repornire a activității. 

Politicile fiscale s-au adaptat pentru a răspunde rapid condițiilor economice atipice ale acestei perioade, însă fără a suferi modificări pe fond. De exemplu, discuțiile privind taxa digitală preexistente crizei pandemice au accelerat, însă era deja larg acceptat că sistemele fiscale ar trebui revizuite pentru a răspunde transformărilor aduse de tehnologie și digitalizare. Totuși, faptul că au început să fie aduse mai des în discuție elementele fundamentale ale impozitării directe și indirecte arată că pandemia COVID-19 poate fi catalizatorul unor schimbări de substanță în politicile fiscale. Este vorba de tendințe europene și globale în domeniu – așa cum voi detalia mai jos- , care vor avea impact în România. Dacă ne referim doar la propunerile locale, observăm că de curând guvernul a emis o serie de principii pentru viitorul politicii fiscale, dar și că a reapărut în dezbaterea publică propunerea de schimbare a sistemului de impozitare centrat pe cota unică.

Citește mai mult

Amnistia fiscală, o continuare a facilităților din starea de urgență. Câteva observații

Intenția guvernului de a oferi facilități fiscale în perioada imediat următoare încheierii stării de urgență s-a cristalizat într-un proiect de act normativ care a intrat în ședința executivului de săptămâna trecută. La fel ca alte state europene și în acord cu direcțiile propuse de Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare care susțin măsurile de conformare voluntară, guvernul român a optat pentru anularea unor debite față de buget pentru a ușura situația operatorilor economici afectați de suspendarea activității pe starea de urgență. Însă de la principii la practică, există de multe ori diferențe, așa cum voi explica în continuare. Deși propunerea este de salutat pentru că va asigura mai multe lichidități operatorilor economici persoane juridice și persoane fizice, indiferent de forma de organizare, ea vizează acele entități care au acumulat restanțe până la data de 31 martie 2020. 

Citește mai mult

Prețurile de transfer în era Big Data post Covid-19. Datele colectate de la contribuabili ar putea moderniza și eficientiza inspecțiile fiscale

Tehnologiile de analiză Big Data pot fi utilizate în domeniul prețurilor de transfer pentru a eficientiza procesul de colectare și interpretare a informațiilor, cu economii semnificative de resurse și eliminarea erorii umane. Acestea sunt cu atât mai necesare cu cât documentarea prețurilor de transfer presupune un efort semnificativ de colectare și interpretare a datelor – de la liste cu prețuri utilizate în tranzacții de către companiile ce fac parte dintr-un grup, la informații financiar-contabile sau la baze de date externe cu cotații bursiere.

Citește mai mult