Deși și-au îmbunătățit semnificativ poziția financiară în 2022, Banca Centrală Europeană (BCE) recomandă băncilor europene să fie precaute în ceea ce privește distribuirea de dividende sau răscumpărarea de acțiuni având în vedere riscurile care derivă din situația geopolitică, inflația ridicată și creșterea dobânzilor, pentru evita o criză în sector.
Mai mult, peste jumătate dintre instituțiile europene au modele de afaceri învechite care le vor pune în pericol poziția pe piață în fața competiției din partea neo băncilor sau a giganților tech care vizează extinderea în acest sector.
În acest context, autoritățile de reglementare europene fac tot mai multe recomandări și impun tot mai multe reguli băncilor pentru a se adapta schimbărilor continue și pentru a face față riscurilor.
Despre aceste subiecte, dar și alte aspecte de reglementare și risc care vizează domeniul bancar, au discutat în cadrul conferinței ”Risk and Regulatory Roadshow”, organizată de PwC România: Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC Romania, Ana-Maria Butucaru, FS Assurance Leader for Romania, PwC Romania, Martin Niesen, Global Basel IV Leader, Risk and Regulation Leader, PwC Germany, Stefan Röth, Regulatory Management Leader, PwC Germany, Mircea Bozga, Risk Assurance Leader for Romania, PwC Romania, Răzvan Cioc, Manager Risk Assurance PwC România, Luminita Tatarici, Senior Economist BNR, Stefania Tent, Executive Director Risk Management, Banca Transilvania și Ilinka Kajgana, Board Member, CRO, Risk Executive Vice President of BCR.
Principalele declarații din cadrul conferinței
Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România
Datorită culturii lor interioare și, de asemenea, a sistemului de reglementare, băncile acordă în general o importanță strategică managementului riscului. Dar riscurile la care sunt expuse astăzi necesită o regândire a abordării care implică o perspectivă integrată. Cele mai importante riscuri cu care se confruntă sectorul financiar sunt riscul de piață, riscul cibernetic sau de management al datelor, riscul modelului de afaceri sau operațional, arată cel mai recent sondaj PwC Global Risk Survey.
Accelerarea creditării combinată cu creșterea ratelor dobânzilor la împrumuturi ar putea genera o creștere a riscului de credit. Deci, în cazul unei recesiuni economice, băncile vor face provizioane semnificativ mai mari pentru a acoperi pierderile potențiale din activitatea de creditare. În același timp, volumul mare de date personale și financiare care circulă prin canalele bancare digitale este o țintă pentru atacuri cibernetice.
Multe bănci au demarat diferite proiecte și inițiative pentru a identifica principalele zone de impact ale riscurilor climatice, respectiv pentru a-și modela și măsura profilul de risc din perspectiva portofoliilor lor. Presiunile de conformitate sunt costisitoare și necesită acces la instrumente digitale în managementul riscului, ocupând o mare parte din timpul funcțiilor de risc din cadrul băncilor.
Ana Maria Butucaru: Atunci când vorbim despre Procesul de supraveghere și evaluare (SREP), ceea ce am văzut este că rezultatele nu sunt semnificativ diferite față de 2021. Și, practic, în ceea ce privește efectele cuantificabile, cerințele de capital au fost de aproximativ 15 din activele ponderate la risc față de 14,71 cu un an înainte. De asemenea, recomandările primite de bănci au crescut cu 14% față de anul precedent și au vizat mai degrabă aspecte calitative decât cantitative. Subiectele și domeniile în care s-au concentrat recomandările sunt guvernanța internă, riscul de credit și adecvarea capitalului. Și chiar dacă băncile au o poziție solidă în ceea ce privește capitalul și lichiditatea, Banca Centrală Europeană (BCE) caută să vadă îmbunătățiri în ceea ce privește guvernanța.
Este clar că prioritățile de supraveghere ale BCE pentru următorii ani sunt legate de consolidarea rezistenței la șocurile macrofinanciare și geopolitice, respectiv de gestionarea riscului de credit și de diversificarea finanțării pentru a gestiona riscul de credit. BCE arată că actualele turbulențe de pe piață și, în special, ceea ce se întâmplă în sectorul energetic afectează în mod clar și alte sectoare care devin mai vulnerabile, cele care sunt energofage, precum prelucrarea materiilor prime, transport sau produse chimice, chiar și sectorul alimentar și construcțiile. Așadar, cred că se va pune accent pe aceste sectoare vulnerabile și se va vedea cum evaluează băncile riscul de credit în aceste sectoare afectate. Pe de altă parte, în ceea ce privește retailul, până în prezent, băncile ar putea înregistra venituri mai mari din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor de pe piață. Dar, de asemenea, este o întrebare pentru acele portofolii de credite care au o rată a dobânzii variabilă, cât timp vor putea acești clienți să își plătească împrumuturile.
Martin Niesen, Global Basel IV Leader, Risk and Regulation Leader, PwC Germania
Rezultatele SREP 2022 arată că mentalitatea supraveghetorilor s-a schimbat semnificativ și iau în considerare deja schimbarea geopolitică, inflația, ratele dobânzilor. Multe bănci au în acest moment întâlniri cu BCE, în cadrul cărora le prezintă noile rezultate ale SREP. Și în 90% din cazuri scorul scade, iar motivul nu este neapărat întotdeauna pentru că băncile au făcut o treabă proastă, ci pur și simplu pentru că circumstanțele se schimbă. Dacă băncile nu se adaptează la circumstanțele în schimbare, atunci acest lucru se va reflecta în evoluția negativă a scorului. Gestionarea riscurilor poate fi îmbunătățită întotdeauna.
Când ne uităm la rezultatele financiare ale băncilor, vedem că sunt toate foarte bune, deoarece nivelurile dobânzilor au crescut, așa că vor să plătească dividende. BCE se uită însă la perspectivele macroeconomice și spune: “Ne așteptăm la o criză foarte gravă, dacă ne uităm la situația geopolitică”. De asemenea, inflația și creșterea ratelor dobânzilor afectează clienții băncilor și există un risc foarte mare. Din multe motive, BCE spune să nu se plătească dividende și mai ales să nu se plătească dividende mai mari. Poate că ar trebui să economisiți și să rețineți cât mai mult posibil.
Mai sunt programele de răscumpărare de acțiuni și aici este problema modelului de afaceri pe care băncile nu l-au schimbat. Așadar, rentabilitatea financiară mai mare nu se datorează îmbunătățirii, faptului că au procese mai eficiente sau produse mai bune, este doar, și aici BCE o spune literalmente, un cadou din partea băncilor centrale. Dacă nivelul ratei dobânzii s-ar reduce din nou, băncile nu ar mai face bani sau cel puțin ar avea probleme de profitabilitate. Astfel, BCE spune că băncile trebuie să se adapteze la noul mediu și, de asemenea, trebuie să devină mai digitale. Nu este vorba doar de digitalizare în back-office, ci de experiența clientului, deoarece BCE se teme că marile companii globale de tehnologie vor intra cu adevărat pe piața bancară și atunci când se va întâmpla asta, vor elimina băncile.
Dacă ne uităm doar la 2022, există doar o fracțiune foarte mică de bănci pentru care BCE spune că au un model de afaceri bun, de scor unu. Cele mai multe bănci au scorul doi și trei. Mai mult de 50% dintre băncile supravegheate de BCE nu au un model de afaceri bun și fiecare a doua bancă are un model de afaceri prost.
Multe bănci au în scenariul lor de bază o perspectivă pozitivă și apoi un scenariu advers normal. Dar BCE spune că toate aceste subiecte de risc, cum ar fi cele care provin din mediul geopolitic, riscul ratei dobânzii și al inflației, trebuie să fie modelate mai bine în scenariul advers. Scenariile pe care noi le vedem sau pe care le-am dezvoltat împreună cu băncile și de care BCE a fost mulțumită sunt mult mai severe decât în trecut, pentru că, atunci când este vorba despre cerințele de capital, este vorba întotdeauna de pierderi neașteptate.
Aș dori să vă traduc puțin și să vă fac să înțelegeți cum gândesc BCE sau autoritățile naționale de reglementare în acest moment și o fac cu toată sinceritatea. Autoritățile de reglementare sunt în stare de panică și se așteaptă cu adevărat la o criză bancară severă. Nu este legat doar de creșterea financiară din acest moment, dar avem și o creștere semnificativă a riscului de rată a dobânzii în portofoliul bancar. Este un lucru pe care l-am văzut în SUA, unde băncile au avut o cantitate uriașă de pierderi ascunse în bilanț, iar atunci când vor trebui să vândă aceste active, aceste pierderi ascunse se vor materializa. La începutul acestui an am avut o adevărată criză bancară în SUA. BCE vede acest lucru și știe că are probleme similare cu băncile europene.
Stefan Röth, Regulatory Management Leader, PwC Germany
În conferința de presă din iunie despre noul cadru prudențial, UE a menționat patru puncte și este poate puțin surprinzător că doar unul dintre ele acoperă de fapt calculul activelor ponderate la risc și elementele de bază ale Basel IV, și acesta este acordul conform căruia cerințelor minime de capital trebuie calculate atât pe grup, cât și pe fiecare entitate.
Abordarea standardizată a riscului de credit este singura parte a cadrului prudențial în care putem observa cele mai relevante schimbări. Când ne uităm la abordarea standardizată a riscului de credit, mi se pare foarte interesant că se îndepărtează de la a fi un algoritm definit pur de supraveghere și pune din ce în ce mai multă presiune și tot mai multe sarcini în mâinile băncilor. Ei trebuie să facă o analiză de due diligence pentru a afla dacă ratingurile externe sunt corecte. Există părți ale abordării standardizate în care activele ponderate la risc vor crește pur și simplu. Cel mai bun exemplu sunt pozițiile pe acțiuni. Nu există un algoritm, nu există o viziune internă asupra riscului.
Când ne uităm la impactul RWA (Risk-weighted assets), impactul CR3 este practic dublu. Băncile cu abordare standardizată vor vedea o oarecare creștere a activelor ponderate la risc, dar nu una dramatică. Și băncile care folosesc modele interne vor vedea o creștere masivă a activelor ponderate la risc, pur și simplu din cauza cerințelor minime de capital. O veste bună este că vor exista prevederi tranzitorii care oferă ceva timp băncilor pentru adaptare.
Un alt aspect important vizează modificările în finanțarea proprietăților imobiliare și evaluarea activelor imobiliare. Încă avem valoarea de piață, valoarea creditelor ipotecare, însă a apărut un nou concept care este un fel de valoare durabilă care trebuie calculată. Presupunerea mea în acest moment este că băncile vor continua să folosească valoarea creditului ipotecar până când va exista mai multă claritate în jurul acestui nou concept de evaluare.
European Banking Authority (EBA) a publicat în sfârșit rezultatele monitorizării de la Basel III, care au fost efectuate la sfârșitul anului 2022. Impactul mediu pare mai mic decât se anticipa anterior.
Mircea Bozga: Am avut o mulțime de reglementări în domeniul cibernetic. Un sondaj PwC arăta că 50% dintre directorii executivi cred că modelul lor de afaceri se va schimba complet în următorii zece ani și în contextul riscurilor cyber. Am văzut o mulțime de probleme și de incidente, cel puțin în partea noastră de lume, mai ales odată cu intensificarea riscurilor geopolitice. Așadar, BCE și autoritățile de reglementare au încercat să armonizeze multitudinea de reglementări. Dora (Actul de reglementare privind reziliența operațională digitală) care încearcă să pună lucrurile cap la cap intră în vigoare la începutul anului 2025. Mai avem un an, dar este mult de muncă în realitate, pentru că va începe monitorizarea. Dacă ne uităm la testele de stres în domeniul cibernetic ale BCE, avem, de asemenea, câteva acțiuni imediate interesante. Dora este primul semnal al autorității de reglementare că se uită tot mai mult la riscul operațional. Până acum am discutat despre adecvarea capitalului doar pentru riscurile legate de piața financiară, dar acum probabil că vor merge puțin mai departe, cel puțin în ceea ce privește riscurile critice.
Razvan Cioc, Manager Risk Assurance: Băncile au experiență în gestionarea riscurilor, indiferent de tipul de risc, în măsurarea acestuia, în a face lucrurile într-o manieră bine definită, deoarece sunt industrii foarte reglementate. Așa că ceea ce aduce nou DORA este că trebuie să vă raportați incidentele într-un mod mai structurat și mai aduce nevoia de a face schimb de informații.
Dora ne obligă să înțelegem mai bine ce se întâmplă cu furnizorii noștri de soluții IT, ce se întâmplă cu terții când interacționează cu sistemele noastre, de furnizarea de servicii, chiar și de servicii de bază pentru operațiunile noastre. Așadar, monitorizarea terților devine din ce în ce mai importantă nu numai pentru că în ultimii câțiva ani am asistat la 3 sau 4 incidente majore în întreaga lume, care au pornit toate de la infrastructura IT a unui furnizor, ci și pentru că atât băncile, cât și autoritatea de reglementare au devenit din ce în ce mai conștiente că băncile se concentrează mai mult pe afaceri și lăsa puțin deoparte riscurile cu furnizorii terți.
Luminița Patrick, șefa Direcției de monitorizare a riscurilor sistemice din cadrul Direcției de Stabilitate Financiară a Băncii Naționale a României
Important pentru noi în asigurarea stabilității financiare este să analizăm aceste legături macrofinanciare și să vedem care sunt implicațiile pentru sectorul bancar și care rezultă din portofoliile de credite acordate firmelor nefinanciare și gospodăriilor. Așadar, în mare parte, sarcina noastră este de a vedea care sunt riscurile din aceste portofolii, de a vedea cum aceste riscuri sunt amplificate de vulnerabilitățile pe care le observăm în cadrul macroeconomic la nivel internațional și local, de a vedea ce se va întâmpla în viitor și de a comunica sectorului financiar unde se acumulează vulnerabilitățile.
Într-adevăr, suntem aliniați cu BCE și ne uităm și la rapoartele FMI privind analiza stabilității financiare globale și la celelalte publicații ale băncilor centrale. Este normal să fim aliniați în ceea ce privește vulnerabilitățile structurale, pentru că acestea s-au întors și au un cuvânt de spus pe piața creditelor. Așa că, sunt destul de sigură, că le veți vedea în următoarele ediții ale analizei stabilității financiare. Noi facem analiza, vedem riscurile, le monitorizăm și apoi le aducem la diferite niveluri de discuții pentru a identifica posibilele soluții. Iar apoi încercăm să urmărim răspunsurile la aceste recomandări, ceea ce nu este întotdeauna o sarcină ușoară.
Urmărim ceea ce se întâmplă la nivel european cu creditele ipotecare verzi, pentru eficiență energetică și care sunt discuțiile, ceea ce au făcut alte țări. Dar, încă ne lipsesc date adecvate, pentru a vedea ce se întâmplă cu aceste credite ipotecare verzi. Au o capacitate de rambursare mai bună sau nu. Ne aflăm într-un moment în care încercăm să ne dăm seama cum să adunăm mai multe date. De aceea încurajăm mereu băncile să meargă să vorbească cu clienții, să încerce să adune cât mai multe date.
Am făcut câteva cercetări cu privire la riscul fizic, care nu este atât de ușor de evaluat, cel puțin la nivel agregat și de analizat toate portofoliile băncilor pentru a vedea care este expunerea lor. Avem o imagine de ansamblu în ceea ce privește cele mai importante riscuri fizice pentru România. Am ajuns la trei riscuri: seceta, inundațiile și temperaturile ridicate. Dar mai trebuie să facem un pas înainte și să adunăm date mai granulare, pentru că acum nu avem decât date la nivel de județ. Deci nu este suficient pentru a vedea riscul fizic real din portofoliul băncilor. De aceea am revenit la bănci și le-am întrebat: “Faceți acest lucru pentru portofoliul dumneavoastră și cum faceți acest lucru?”. Care este nivelul expunerilor privind riscul de transmitere, așa cum se întâmplă la nivel internațional? Pentru noi a fost mult mai ușor să încercăm să ne adaptăm. Lucrăm în prezent la nivel intern și, cu ajutorul programului de asistență tehnică, avem și câteva scenarii sectoriale.
