Modificările fiscale adoptate la finalul anului 2023, dar și implementarea și conformarea la noile sisteme digitale ale ANAF au ridicat multe probleme companiilor pe parcursul acestui an. Anul 2025 se arată a fi însă unul tumultuos având în vedere perspectivele unor noi modificări fiscale si desigur nu putem exclude o posibilă creștere a taxelor.
Despre provocările în calcularea impozitului minim pe cifra de afaceri, limitarea facilităților pentru angajați, e-factura, e-transport, controale fiscale, soluțiile găsite în practică și oportunitățile pe care le oferă prevederile legislative au discutat în cadrul Conferințelor regionale de Taxe organizate de PwC România la Timișoara și Cluj: Adriana Costea, Partener Taxe, Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias, Monica Todose, Director, Alexandra Rogojan, Director, Horia Dan, Director, Sergiu Ștefea, Director, Ruxandra Popescu, Director, Bogdan Cârpă-veche, Director, Robert Gîrdoc, Director, Vlad Lăscuț, Senior Manager, Alexandra Vizitiu, Senior Manager, Sonia Voinescu, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias, Vlad Khalaf, Senior Manager, Daniel Vinerean, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias, Mihai Brezeanu, Manager.
Impozitul minim pe cifra de afaceri, un subiect încă fierbinte
Adriana Costea, Partener: Impozitul minim pe cifra de afaceri este un subiect încă fierbinte pe agendele noastre. Dacă anul trecut acesta a fost un “hot topic” prin prisma faptului că era nou introdus, și toată lumea încearca să-i înțeleagă mecanismele, pe parcursului anului 2024 a rămas la fel de important prin prisma particularităților privind implementarea în practică, care ne-a dat uneori mari bătăi de cap.
Până acum, discuțiile despre ESG s-au concentrat pe viitor, vorbeam anul trecut despre ESG ca obligație viitoare și despre ce vor trebui sa faca companiile pentru a se pregăti și a se conforma la cerințele care vin odată cu aceste reglementări. Astăzi, însă, vorbim la prezent – deja multe companii finalizează primul an în care ESG devine realitate practică, pregătindu-se să raporteze primele rezultate concrete. În acest context, au ieșit deja la iveală o serie de provocări, care ne ajută să înțelegem mai bine ce presupune această tranziție. În același timp, asistăm la o continuă evoluție legislativă în domeniul ESG, iar acest lucru ne pune în fața unor noi responsabilități și, de asemenea, unor noi oportunități, vorbim de oportunitati de business, de oportunități de finanțare sau de ce nu de evitarea unor riscuri.
Tehnologia este un alt punct important pe agenda companiilor care să le ajute la eficientizarea proceselor interne și care motivează, în ultimă instanță, angajații să caute perfecționarea în domeniul de activitate în care acționează.
Alexandra Rogojan, Director: Au fost companii care au întâmpinat diverse situații, unele destul de complexe, în calcularea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), pe care anul trecut nici nu le estimaserăm și care ne-au dat bătăi de cap pentru a ne asigura că impozitul determinat este corect. Un prim aspect care ne-a pus dificultăți a vizat indicatorii I (imobilizările în curs de execuție efectuate începând cu ianuarie 2024) și A (amortizarea activelor puse în funcțiune începând cu 1 ianuarie 2024) din formulă, elemente care practic reduc baza impozabilă a IMCA. Un alt aspect complicat a fost generat de comparația IMCA cu impozitul pe profit.
Un aspect pozitiv, prin OUG 115 emisă în septembrie anul acesta, care completeaza Codul Fiscal, s-a introdus și posibilitatea de a scădea din IMCA creditul fiscal pentru activități de cercetare-dezvoltare. De asemenea, prin HG 1393/noiembrie 2024 care modifica Normele Metodologice, se clarifică faptul că și creditul fiscal extern se poate scădea din IMCA.
Vlad Lăscuț, Senior Manager: Potrivit Planului Bugetar Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031 al ministerului Finanțelor, începând cu primul trimestru al anului 2025 vom avea anumite scenarii de reforma fiscală elaborate de Banca Mondială, prin care se vor actualiza regulile de impunere/baza de impozitare/sistemul de facilități fiscale pentru impozitul pe profit. Se vor prezenta cel puțin două variante alternative din care autoritățile publice vor decide care va fi implementată începând cu luna aprilie 2025. Tot în primul trimestru al 2025, se dorește din nou reforma impozitarii microintreprinderilor, respectiv reducerea graduală a pragului de impozitare a taxării microintreprinderilor.
Cum prevenim erorile legate de contabilizarea modificărilor fiscale
Horia Dan, Director: Având în vedere aceste modificări fiscale, este esențial ca sistemele de controale interne ale companiilor să fie actualizate. În acest sens companiile trebuie să analizeze necesitatea introducerii de noi controale sau procese care sa contribuie la prevenirea și detectarea erorilor legate de contabilizarea modificărilor fiscale, având în vedere caracterul lor nou. Actualizarea controalelor interne este critică pentru a asigura conformitatea și pentru a evita eventuale sancțiuni sau erori semnificative în raportările financiare.
Sergiu Ștefea, Director: Este importantă corectarea erorilor contabile care pot interveni pentru a asigura acuratețea și credibilitatea situațiilor financiare, astfel încât acestea să reflecte o imagine fidelă a poziției financiare și performanței entității. O eroare devine semnificativă dacă lăsată necorectată poate influența deciziile utilizatorilor de situații financiare. Pe când o eroare nematerială este minoră și nu afectează percepția utilizatorilor asupra poziției financiare sau performanța companiei.
Ce tematici vizează inspecțiile fiscale?
Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias: În cadrul inspecțiilor fiscale se desfășoară un nou tip de acțiune referitor la impozitele cu reținere la sursă, în contextul relațiilor dintre entitățile românești și alte companii din același grup, dar din țări diferite. Am observat situații in care echipele de inspecție fiscală contestă beneficiarul efectiv al dobânzilor plătite pentru aceste împrumuturi, sustinand ca ele nu ar fi fost acordate de compania din grup implicată, ci de exemplu de banca care a acordat inițial împrumutul respectivei companii din grup. Prin schimbarea beneficiarului plății, echipele de inspecție fiscală tind să impună impozit cu reținere la sursă pentru aceste plăți, argumentând că nu există un certificat de rezidență fiscală din partea băncii.
Rămân în continuare de actualitate serviciile intragrup, atât din perspectiva negării deductibilității, cât și a prețurilor de transfer. Elementul esențial este documentația și cum probăm realitatea și necesitatea serviciilor. Așteptam o decizie de mare interes de la CJUE în speță C 527/23 care are însă o particularitate aparte – servicii prestate în beneficiul mai multor entități din grup.
În ceea ce privește e-transport, operatori de bună-credință au ajuns să fie sancționați inclusiv cu confiscarea pentru situații în care furnizorii sau transportatorii nu îi informau asupra stadiului transportului, astfel încât să poată obține codul UIT. Această situație a generat multiple litigii în fața instanțelor de judecată (operatorii au contestat în masă procesele-verbale), iar în până în prezent, pe rolul Curtii Constitutionale există 14 excepții de neconstituționalitate formulate cu privire la dispozițiile art. 13 din OUG 41/2022.
Monica Todose, Director: Ajustările de final de an de prețuri de transfer generează dispute și companiile trebuie să fie atente la ce documente justificative au, care e tranzacția care necesită ajustare, dacă studiul e bine întocmit, unde a fost înregistrată contabil ajustarea, dacă e import să fie actualizată valoarea în vamă. O altă situație care a început sa apară frecvent în inspecțiile fiscale este analiza de conduită a părților participante la tranzacția intragrup, în contextul setat de prevederile contractuale (dacă acestea există). Astfel, autoritățile fiscale solicită evidențe suplimentare pentru a documenta conduita părților la tranzacție. Dacă aceste evidente nu susțin prevederile contractuale sau informațiile detaliate în dosarul prețurilor de transfer, ANAF poate reîncadra profilul funcțional. De regulă, analiza pornește de la funcțiile cheie ale afacerii, cele care determină în mod decisiv profitabilitatea entității. Fiscul va decide în funcție de scenariul fiscal care generează cele mai mari sume suplimentare.
Urmează amenzile pentru Ro e-factura
Alexandra Vizitiu, Senior Manager: Deși sunt încă aspecte neclare legate de RO e-factura, nu am văzut amenzi aplicate de ANAF, dar ne așteptam să apară pentru întârzierea transmiterii facturilor prin SPV, deoarece societățile s-au conformat cu obligația raportării și nu inregistrează facturi ce nu au fost primite prin SPV. Din 2025 e-factura se va extinde și pentru fluxul B2C, iar volumul poate fi mai mare decat cel de la B2B, în special pentru că vizează și comerțul on-line.
Când vorbim de e-TVA, ne referim la decontul de TVA precompletat de autorități, care este transmis prin SPV, în fiecare 5 ale lunii următoare, după ce am depus noi decontul de TVA. Momentan nu avem sancțiuni dacă nu răspundem la aceste notificări fiind într-o perioada de gratie, dar lucrurile se vor schimba începând cu anul viitor.
Ruxandra Popescu, Director: Urmare a limitării facilităților fiscale pentru veniturile salariale din anumite industrii (IT, constructii, alimentara, agricultura) și a creșterii impozitării tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță, în 2024, am văzut un interes crescut din partea companiilor de a explora facilitățile fiscale existente (cum ar fi utilizarea tichetelor culturale sau scutirea impozitarii veniturilor din salarii din cercetare dezvoltare), dar și o diligență crescută privind verificările legate de utilizarea unor aranjamente contractuale alternative de tipul serviciilor furnizate de PFA-uri sau microîntreprinderi. Tot aici aș menționa și interesul de a asigura un proces robust în verificarea eligibilității pentru aplicarea facilităților fiscale angajatilor din IT – dreptul de a beneficia de o scutire de la impozit pe venit cum este cea din IT sau cercetare-dezvoltare este al angajatului, dar obligația de a asigura indeplinirea conditiilor de eligibilitatea este a angajatorului. Ca angajator, în cazul în care decid sa nu aplic o anumită scutire de la impozitarea venitului salarial, trebuie să fiu pregătit să pot să demonstrez angajatului neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate conform legii.
Pentru perioada următoare, nu sunt excluse noi modificări ale impozitării persoanelor fizice, conform Programului fiscal al Guvernului. – una dintre acestea ar putea fi eliminarea treptată a facilităților fiscale din anumite industrii ex. IT, constructii, agricultura, în cursul anului 2025 sau cel târziu în 2026.
Scenarii privind impozitarea în 2025
Bogdan Cârpă-veche, Director: Există mai multe scenarii privind impozitarea progresivă, dar se așteaptă un nou raport de la Banca Mondială pentru a se definitiva modificările pentru anul 2025. Există mai multe scenarii de lucru, dar este încă devreme să putem estima care ar putea fi modificările. Obiectivul asumat prin PNRR a fost acela de a elimina facilitățile și inechitățile fiscale. Deja, sistemul de impozitare este destul de alambicat, cu plafoane anuale, plafoane lunare, sunt multe de calcule de făcut. Suplimentar, dacă venim și cu cote progresive de impozitare, se va adăuga o complexitate suplimentară calculului salarial. Probabil că nu va fi nici alb, nici negru, va fi ceva la mijloc. Este clar că anumite beneficii vor trebui să rămână cu un tratament fiscal favorabil pentru a motiva angajații.
Daniel Vinerean, Avocat senior coordonator D&B David și Baias: Digitalizarea reprezintă un subiect fierbinte nu doar în domeniu public, unde vedem în mod frecvent inițiative cu impact social major, iar un exemplu este procesul de digitalizare în care este implicat ANAF-ul, ci și în domeniul privat. Interesul aici este în direcția creșterii eficienței muncii prin implementarea unor soluții care să înlocuiască munca repetitivă, consumatoare de timp și, evident, plictisitoare.
Tehnologia este soluția pentru munca organizată și eficientă și trebuie gândită și implementată pronind de la nevoile concrete din cadrul organizației, adică de la oamenii care cunosc procesele interne și știu cel mai bine ce merge și ce nu merge. Este o investiție în resurse, dar care pe termen lung aduce rezultate pozitive. Nu orice soluție tehnică se potrivește însă la scară largă, fiind necesară o analiză care conducă la alegerea unei automatizări care să răspundă unor nevoi specifice, bine identificate.
Pe lângă tehnologie și automatizări, ultima perioadă a mai adus un nou element de noutate – inteligența artificială care se anunță a fi o adevărată revoluție. Un exemplu foarte cunoscut de utilizare a inteligenței artificiale este Chat GPT, o aplicație capabilă să răspundă unor întrebări complexe într-un timp mult mai scurt decât cel necesar pentru a face o analiză completă prin metodele clasice de căutare și implementare.
Iar de curând, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat Regulamentul nr. 1689/2024 care stabilește norme armonizare privind inteligența artificială și care vine cu numeroase obligații pentru producătorii, importatorii, distribuitorii și utilizatorii de sisteme care utilizează sau încorporează inteligență artificială. Avem așadar, un moment bogat în situații și reglementări care impun atenție și nevoi suplimentare de asigurare a respectării normelor într-un domeniu în continuă dezvoltare.
Cum prevenim riscurile asociate automatizării
Robert Gîrdoc, Director: Trebuie să analizăm cu mare atenție riscurile asociate automatizării. Unul dintre aceste riscuri este dependența excesivă de sistemele automate fără o monitorizare dedicată și continuă. Ce înseamnă acest lucru? Este esențial să ne asigurăm că aceste sisteme funcționează corect, că nu generează erori și că nu blochează procesele critice ale afacerii. Un alt risc îl reprezintă complexitatea crescută a sistemelor automatizate. Aceasta poate deveni un punct vulnerabil, deoarece poate fi greu de monitorizat și controlat, permițând atacatorilor să se infiltreze mai ușor în diferite părți ale infrastructurii tehnologice. Prin urmare, în timp ce adoptăm automatizările pentru eficiența lor incontestabilă, trebuie să ne asigurăm că implementăm măsuri de securitate sofisticate și adaptate riscurilor actuale.
În ceea ce privește utilizarea AI, este important ca utilizatorii să înțeleagă cum funcționează modelele AI și pe ce date se bazează deciziile lor. O lipsă de transparență poate genera neîncredere și neliniște. De exemplu, în cazul unui software care calculează impozitele datorate sau identifică deducerile posibile, este crucial ca utilizatorii să înțeleagă cum este procesată și interpretată informația. Dacă un algoritm nu explică de ce a ales o anumită deducere fiscală, utilizatorii pot ajunge să nu aibă încredere în corectitudinea sistemului, ceea ce poate duce la suspiciuni legate de audit și legalitate. Este esențial ca deciziile critice să fie însoțite de o supraveghere umană adecvată pentru a evita decizii automate care pot avea consecințe grave.
Ce trebuie luat în considerare pentru a obține ajutoare de stat
Mihai Brezeanu, Manager: Pe lângă obligații de conformare și raportare, prevederile legislative comunitare și naționale din domenii precum ESG oferă și un număr de oportunități. Pentru îndeplinirea țintelor pe care și le stabilesc în domeniul neutralității climatice și eficienței energetice, companiile pot accesa, sub formă de ajutoare de stat, granturi pentru retehnologizarea, modernizarea și electrificarea proceselor de producție, înlocuirea echipamentelor și utilajelor, reducerea cheltuielilor cu energia și schimbarea combustibililor folosiți, producerea de energie electrică și termică din surse regenerabile pentru consum propriu, stocarea energiei electrice, producerea și utilizarea de hidrogen regenerabil. Granturile, acordate în urma organizării unor proceduri competitive, sunt finanțate din surse precum precum Innovation Fund, Fondul pentru Modernizare, Programul Dezvoltare Durabilă, Programele Regionale, Programul Tranziție Justă și bugetul de stat.
Sonia Voinescu, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias: Procesul de aplicare pentru obținerea unui ajutor de stat care să permită finanțarea din surse publice a cheltuielilor de retehnologizare sau de reducere a consumului de energie ar trebui să înceapă cu câteva luni înainte de termenul efectiv al apelului în cauză. Problemele cel mai des întâlnite în etapa preparatorie se referă la îndeplinirea condițiilor de eligibilitate privind capacitatea financiară a potențialului beneficiar, respectiv obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor solicitate. Un alt punct important îl reprezintă obținerea dreptului de folosință sau a unui drept real asupra imobilului vizat de investiție, care trebuie să fie liber de sarcini (sau să existe acordul finanțatorului în vederea implementării proiectului respectiv). Nu în ultimul rând, realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui raport de audit electroenergetic sunt, cel mai adesea, condiții obligatorii pentru obținerea unui grant în acest domeniu. Orice investiție care dorește să beneficieze de ajutor de stat va trebui demarată efectiv doar ulterior datei de depunere a cererii de finanțare. În caz contrar, întregul proiect devine neeligibil pentru finanțare din surse publice..
Vlad Khalaf, Senior Manager: Derularea unui proiect de investiții finanțat prin ajutor de stat este recomandat să se desfășoare conform unui plan detaliat de implementare. O importanță deosebită o are derularea proceselor de achiziții care trebuie să fie realizate conform legislației în vigoare și prevederilor specifice fiecărei surse de finanțare. De asemenea, este esențială monitorizarea cheltuielilor pentru a asigura respectarea bugetului aprobat la momentul semnării contractului de finanțare cu autoritatea contractantă. Etapa de implementare este marcată de întocmirea cererilor de rambursare, dar și de emiterea unui raport de audit financiar realizat asupra proiectului finanțat. Atât la momentul finalizării investiției, cât și în perioada de monitorizare, este obligatorie îndeplinirea indicatorilor prevăzuți în cadrul contractului de finanțare, care vizează, în general, aspecte ce țin de reducerea consumului de energie și emisiilor de gaze cu efect de seră.
