Securitizarea revine în atenția pieței financiare europene și românești, pe fondul unor schimbări atât în mediul de reglementare, cât și în contextul economic. În continuare, vă prezentăm principalele tendințe, mecanisme și modificări legislative relevante pentru instituțiile financiare interesate de o astfel de tranzacție.
De ce crește interesul pentru securitizare?
Există două direcții majore care alimentează acest interes:
1. Securitizarea ca instrument de optimizare a cerințelor de capital:
După implementarea CRR3, băncile se confruntă cu o creștere a cerințelor de capital, iar efectele vor fi amplificate odată cu introducerea „output floor”-ului (mecanismul de plafonare a riscurilor pentru băncile care utilizează modele interne pentru calculul activelor ponderate la risc – RWA). În plus, se preconizează o creștere a volumului de credite neperformante (NPE), iar securitizarea poate fi folosită și pentru gestionarea acestora.
2. Schimbări anticipate în cadrul de reglementare:
Se așteaptă ca noul cadru de reglementare a securitizarilor, publicat de Comisia Europeană în iunie 2025 și aflat în perioada de analiză și negociere între instituțiile europene, să aducă beneficii atât pentru inițiatori (bănci), prin reducerea cerințelor de capital și transparență, cât și pentru investitori, prin simplificarea procesului de due diligence.
Ce este SRT și cum funcționează securitizarea?
Pentru ca o bancă să beneficieze de reducerea cerințelor de capital, este necesară realizarea unei securitizări cu transfer semnificativ al riscului (significant risk transfer – „SRT”) în conformitate cu articolul 243 sau 244 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (CRR). SRT poate fi obținut atât prin securitizări tradiționale (vânzarea unor tranșe către investitori), cât și sintetice (folosirea unor garanții sau instrumente financiare pentru anumite tranșe).
Procesul presupune:
- Parcurgerea unui proces de aprobare cu autoritatea de supraveghere națională (în cazul instituțiilor financiare din România, Banca Națională a României – BNR);
- Demonstrarea transferului a cel puțin 50% din pierderile neașteptate către investitori (testul cantitativ);
- Îndeplinirea unor cerințe calitative suplimentare.
Cum se reflectă acest lucru în calculul cerințelor de capital?
După securitizare, banca nu mai ia în calcul riscul portofoliului inițial, ci doar riscul tranșelor păstrate. Pentru securitizările tradiționale, banca reține anumite tranșe (de obicei junior și senior), iar restul sunt derecunoscute din bilanț. Pentru securitizările sintetice, se aplică tehnici de reducere a riscului de credit (de exemplu, garanții financiare), ceea ce poate duce la un risc chiar zero pentru tranșele protejate.
Exemplu practic de securitizare cu SRT
Să presupunem un portofoliu de 1 miliard euro, cu RWA mediu de 70% și un capital CET1 de 13%. Înainte de securitizare, cerința de capital aplicabilă portofoliului ar fi de 91 milioane euro.
Pentru scopul realizării unei securitizări sintetice, se va structura tranzacția după cum urmează:
- 1,5% e reprezentată de tranșa care suportă prima pierdere/tranșa junior reținută de bancă (grosimea tranșei aproximează pierderea așteptată (expected loss – EL) a portofoliului securitizat),
- 8,5% e reprezentată de tranșă mezanin protejată de investitor (grosimea tranșei aproximează pierderea neașteptată (unexpected loss – UL) a portofoliului securitizat),
- 90% e reprezentată de tranșa cu rang superior/tranșa senior reținută de bancă.
Tranșele junior și senior sunt reținute de bancă, iar tranșa mezanin este garantată de investitor. Dacă SRT este atins, tranșa junior reținută de bancă va avea pondere de risc – RW de 1 250%, tranșa mezanin protejată va avea pondere de risc – RW de 0%, iar tranșa senior presupunem că va avea pondere de risc – RW de 15%. Prin urmare, capitalul necesar post-securitizare scade la 323 milioane euro, adică o reducere de 54% față de nivelul inițial.
Acest exemplu este ilustrativ și se bazează pe multe ipoteze și simplificări, în practică fiind necesare calcule mai complexe. De asemenea, banca va trebui să ia în considerare și costurilor asociate (comisioanele plătite pentru protecția primită, consultanță, implementare IT pentru raportare etc.).
Tendințe în Europa și România
În Europa și România, accentul este pus pe securitizările sintetice cu SRT. Marile grupuri bancare reiau astfel de tranzacții, iar băncile mai mici analizează raportul cost-beneficiu. PwC colaborează deja cu mai multe instituții pentru evaluarea acestor oportunități.
Ce schimbări legislative se pregătesc pentru 2025?
După criza financiară globală, cadrul de reglementare a securitizărilor a fost semnificativ consolidat (dovadă fiind Regulamentul (UE) 2017/2402 care se aplică și astăzi), dar și acesta are parte de critici, în special privind:
- Capitalul eliberat care este limitat în funcție de tipul securitizării;
- Cerințele ridicate de transparență și due diligence;
- Lipsa de omogenitate la nivel global.
În iunie 2025, Comisia Europeană a publicat un proiect de reformă care vizează:
- Revizuirea reglementării securitizărilor (cu accent pe simplificarea raportării pentru tranzacțiile private și clarificarea cerințelor de transparență);
- Modificarea regimului de capital pentru securitizări (introducerea unei noi categorii de tranzacții „reziliente”, cu tratament de capital îmbunătățit și reguli mai clare pentru SRT);
- Ajustări privind tratamentul lichidității (LCR);
- Modificări asupra regimului Solvency II pentru asigurători ca investitori în securitizări.
Detalii despre propunerile de reformă
- Raportare simplificată, în special pentru securitizările private;
- Due diligence mai flexibil pentru investitori, proporțional cu riscul tranzacției;
- Tranzacții „reziliente” – nouă categorie cu avantaje la capital, dar și cerințe suplimentare;
- Clarificarea cerințelor pentru SRT, prin includerea unor prevederi direct în textul CRR;
- Ajustări minore pentru LCR, cu reduceri de „haircut” pentru anumite poziții.
Aceste modificări aduc simplificări, dar și potential un beneficiu ai mare privind capitalul eliberat în cazul tranzacțiilor etichetate ca „reziliente”.
Concluzie
Securitizarea rămâne un instrument esențial pentru optimizarea capitalului și gestionarea riscului. Modificările legislative preconizate pentru 2025 pot aduce beneficii suplimentare, dar și provocări. Pentru o analiză detaliată a impactului sau pentru asistență în procesul de aprobare cu autoritățile, echipa PwC vă stă la dispoziție.
Dacă doriți să discutăm mai detaliat despre aceste aspecte sau să explorați oportunitățile de securitizare, nu ezitați să ne contactați.
Acest articol a fost pregătit doar cu scop informativ general privind aspecte de interes și nu constituie consultanță profesională. Nu ar trebui să acționați pe baza informațiilor conținute în acest articol fără a obține în prealabil consultanță profesională specifică.
