Raportul PwC CEO Survey 2026 sintetizează opiniile și percepțiile directorilor generali din România, exprimate în cadrul sondajului pe care îl efectuăm anual, asupra economiei, precum și perspectivele, provocările și oportunitățile de dezvoltare ale organizațiilor pe care le conduc.
Pentru a înțelege mai bine viziunea liderilor asupra viitorului companiilor, ediția din acest an a raportului PwC CEO Survey include în cadrul rubricii ”Inside the mind of the CEO” contribuțiile scrise de: Cătălin Radu, Director General Bristol Myers Squibb România, Nicolas Richard, CEO ENGIE România, Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia South Eastern Europe, Volker Raffel, CEO E.ON România, Karan Khurana, CEO METRO România, Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română, Gilles Ballot, CEO Carrefour România, și Omer Tetik, CEO Banca Transilvania.
Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română:
Pentru BCR, perspectivele de creștere sunt direct legate de sănătatea financiară a populației și de tranziția României spre un model economic bazat pe competitivitate. Unul dintre cele mai mari riscuri rămâne eroziunea încrederii – între oameni, în instituții și în companii. De aceea, pentru noi, 2026 este despre creștere prin suport radical. Prin sprijin care nu se limitează la soluții punctuale sau reactive, ci abordează cauzele și problemele de fond. De la educație și dezvoltarea competențelor, la reducerea presiunii economice, care astăzi se traduce prin stres și epuizare în rândul populației. De la accesul la capital și digitalizare, la creșterea capacității de adaptare și a permeabilității la schimbare și nou.
Asta înseamnă să fim aproape de preocupările reale ale clienților și să construim o cultură a deciziilor bazate pe date, a gândirii critice și a impactului măsurabil. Într-o lume tot mai modelată de AI, este util să înțelegem că inteligența artificială este un instrument, augumentat doar prin raționarea și aspirațiile oamenilor. Ne raportăm deja la tehnologie ca la un accelerator economic, dar trebuie să conștientizăm că direcția și rezultatele rămân o responsabilitate umană. Miza României este să iasă din logica avantajului de cost, construind un model economic bazat pe valoare adăugată, pe calitatea și disciplina execuției.
Când vorbim despre încredere în România, avem trei motive clare: antreprenorii români, apartenența la UE și capitalul uman. Economia se apropie de 400 de miliarde de euro PIB, reflectând maturitatea antreprenorilor, deciziile lor de investiții, capacitatea de a crea locuri de muncă și de a integra economia românească în fluxurile comerciale internaționale. În ultimii ani, mediul de afaceri a reușit să acceseze piețele de capital și să crească operațional, gestionând companii de dimensiuni și complexitate tot mai mari. Premisele pentru susținerea acestor evoluții sunt optimiste: suntem a doua economie din regiune, cu 14% din populația Europei Centrale și de Est, cu o poziționare strategică pentru nearshoring și friend-shoring și acces la peste 80 de miliarde de euro din fonduri europene până în 2030.
Aceste perspective sunt susținute și de câteva avantaje structurale. România se află printre țările UE cu cel mai redus grad de dependență energetică, un atu important într-o lume în care securitatea energetică este un criteriu relevant pentru investițiile industriale. Avem și un sector IT care contribuie cu aproximativ 7,7% la PIB, față de o medie UE de circa 5,4%, semn că România nu este doar o destinație de cost, ci poate să joace un rol relevant în economia digitală europeană.
Între 2007 și 2023, economia României a crescut cu aproximativ 50%, fiind susținută de fonduri europene și investiții străine. Următoare etapă pentru noi este despre consolidarea unei economii competitive, care cere reforme reale, investiții în educație și dezvoltarea infrastructurii. Care are nevoie de o bază industrială solidă, de lanțuri valorice locale complete și de susținerea sectoarelor care vor defini economia globală până în 2040, așa cum sunt AI, securitate cibernetică, biopharma, biotehnologie și robotică. În același timp, România trebuie să treacă de la o economie de proiect la o economie de orchestrare, în care capitalul privat, finanțarea, politica publică și ecosistemele industriale sunt aliniate strategic.
Al treilea motiv este încrederea BCR în tineri. Investițiile în oameni sunt cele care vor face diferența pe termen lung pentru România. Avem aproximativ 2,5 milioane de tineri cu vârste între 7 și 24 de ani – a doua cea mai mare populație de tineri din Europa Centrală și de Est, după Polonia. E un avantaj competitiv care cere investiții în educație, ca să nu rămânem doar cu o constatare statistică și cu potențial irosit.
Noi am deschis împreună cu noua generație conversația despre calitatea educației, despre antreprenoriat și cum îți construiești o carieră cu sens într-o economie în schimbare. Așa a apărut ZBOR, un proiect susținut de BCR, construit împreună cu și pentru tinerii din România. La un an și jumătate de la lansare, ZBOR a devenit una dintre cele mai dinamice rețele dedicate tinerilor din România, cu prezență în nouă orașe și cu peste 70.000 de tineri care au participat la evenimentele noastre.
În ceea ce privește provocările, motivele sunt în oglindă cu cele ale oricărui antreprenor și ale oricărui om care încearcă să-și ducă viața și businessul în România. Nu contează dacă conduci o bancă, o fabrică, un startup tech sau un magazin de proximitate. Trăim în aceeași economie, cu aceleași vulnerabilități și aceeași nevoie de stabilitate, de predictibilitate și, mai ales, de încredere.
Anul trecut, indicatorul ESI (Economic Sentiment Indicator) ne-a transmis un mesaj puternic, după ce sentimentul de încredere s-a erodat timp de șapte luni la rând, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani în octombrie. Iar când încrederea scade, scade totul în jurul ei. Consumatorii devin mai prudenți, companiile amână investiții, managerii își recalibrează planurile și, practic, se instalează o formă de stand-by mental care pune pauză dezvoltării.
Pentru mine, aceasta este principala preocupare. Nu cifrele în sine, ci reflexul, tendința de a frâna într-un moment în care lumea trece prin cea mai accelerată transformare tehnologică din ultimii 50 de ani. Avansul AI rescrie regulile jocului. Schimbă modul în care producem, în care muncim, în care creăm valoare. Este, poate, prima forță care nu doar transformă o industrie sau alta, ci rescrie simultan ADN-ul tuturor industriilor. Iar aici se află și una dintre cele mai mari oportunități ale României, oportunitate care nu ne permite nici să amânăm, nici să stăm pe margine. De altfel, modul în care alegem să implementăm tehnologia, ritmul și investițiile pe care le facem, capacitatea noastră de a o face ușor de înțeles de către oameni, de a o integra în procese, educație și companii, toate acestea vor defini curba de creștere economică a României pentru următorii 20 de ani.


