OCDE a publicat statisticile privind procedura amiabilă (eng. „Mutual Agreement Procedure” – MAP) și acordurile de preț în avans (eng. „Advance Pricing Arrangements” – APA) aferente anului 2025. Ca în fiecare an, le-am parcurs cu un dublu interes: pentru tendințele de ansamblu la nivelul jurisdicțiilor raportoare, dar mai ales pentru ceea ce spun despre practica autorității competente române.
Reamintim că raportarea statisticilor MAP face parte din standardul minim asumat prin Acțiunea 14 BEPS („Eficientizarea mecanismelor de soluționare a disputelor”), iar statisticile APA completează tabloul pe componenta de prevenire a disputelor. Anul trecut ne exprimam încrederea că cifrele pentru 2025 vor reflecta dinamica bună înregistrată de România în materie de MAP, iar datele disponibile ne dau, în mare parte, dreptate.
MAP la nivel global: record de cazuri închise, dar prețurile de transfer continuă să încarce inventarul
- Autoritățile competente au închis 2.971 de cazuri MAP, cu 17,6% mai multe decât în 2024 și cel mai mare număr raportat până acum, în timp ce cazurile noi au crescut cu doar 5,7% (2.891 de cazuri);
- Inventarul total a scăzut ușor, de la 6.161 de cazuri la finalul lui 2024 la 6.113 cazuri la finalul lui 2025 (-0,8%), revenind aproximativ la nivelul din 2023;
- Scăderea se datorează exclusiv cazurilor care nu privesc prețurile de transfer (-3,7%, până la 2.905 cazuri). Inventarul de prețuri de transfer a continuat să crească (+2,1%, până la 3.209 cazuri), cazurile noi (1.236) depășind în continuare cazurile închise (1.187);
- Durata medie de soluționare a scăzut de la 27,37 la 25,66 luni. Pentru cazurile care nu privesc prețurile de transfer, media a coborât la 22,58 luni, din nou sub ținta de 24 de luni, în timp ce pentru cele de prețuri de transfer a rămas la 30,29 luni (față de 30,90 luni în 2024);
- Stocul de cazuri anterioare anului 2016 a scăzut de la 406 la 240 (aproximativ -41%), reprezentând sub 4% din inventarul total.
Cifrele trebuie însă citite nuanțat. Recordul de cazuri închise a inversat creșterea inventarului din 2024, însă reducerea s-a produs pe cazurile care nu privesc prețurile de transfer și pe stocul istoric. Disputele de prețuri de transfer, care reprezintă deja mai mult de jumătate din inventar, continuă să se acumuleze, deși într-un ritm mai lent decât anul trecut.
Rezultatele rămân îmbucurătoare pentru contribuabili: în 75,9% din cazurile raportate, problema a fost rezolvată integral (prin acord deplin între autoritățile competente, remediu unilateral sau intern), procent care urcă la 83,5% în cazurile de prețuri de transfer. Pentru un grup care contestă o ajustare de prețuri de transfer, concluzia practică este că șansele de eliminare a dublei impuneri sunt mari, însă un calendar realist depășește doi ani și jumătate, iar acest orizont trebuie reflectat în planificarea fluxurilor de numerar și în tratamentul contabil al pozițiilor fiscale incerte.
Figura 1. Durata medie de soluționare MAP în 2025

APA la nivel global: mai multe acorduri, dar cozile nu se scurtează
În 2025 au fost acordate 943 de APA, cu 11,6% mai multe decât în 2024, la un număr relativ stabil de cereri noi (1.168). Respingerile au scăzut de la 56 la 23, iar alte 155 de cazuri au fost închise din alte motive.
Cu toate acestea, inventarul de la final de an a crescut cu 3,2%, de la 4.199 la 4.334 de cazuri, iar durata medie de obținere a unui APA a rămas practic neschimbată, în jur de 40 de luni (39,9 luni, față de 39,6 luni în 2024).
Cu alte cuvinte, administrațiile fiscale lucrează mai mult, dar nu suficient de repede cât să absoarbă solicitările contribuabililor.
Practic, un APA bilateral solicitat astăzi va acoperi, cel mai probabil, și ani fiscali deja încheiați la momentul semnării, ceea ce face ca negocierea unui efect retroactiv (roll-back) să fie aproape o necesitate, nu o opțiune.
Figura 2. Total cazuri APA în 2025

OCDE recunoaște că rezultatele nu indică încă o reducere a inventarului sau a duratei de procesare și trimite la aplicarea efectivă a recomandărilor din Manualul privind APA bilaterale. Rămâne de văzut dacă acestea se vor traduce în termene mai scurte.
Unde se situează România?
Pentru România, 2025 este primul an în care statisticile confirmă în cifre schimbarea de abordare a autorității competente pe care o semnalam încă de anul trecut. Inventarul MAP de la 1 ianuarie 2025 cuprindea 123 de cazuri: 116 inițiate după 1 ianuarie 2016 (92 de prețuri de transfer și 24 de alte cazuri) și 7 cazuri mai vechi.
În cursul anului au fost deschise 25 de cazuri noi (16 de prețuri de transfer și 9 alte cazuri) și au fost închise 36, astfel încât inventarul a scăzut la 112 cazuri (aproximativ -9%). Saltul este evident față de 2024, când fuseseră închise doar 12 cazuri. Prețurile de transfer rămân însă grosul inventarului: 84 din cele 112 cazuri aflate în curs la finalul anului.
Durata procedurilor nu a ținut însă pasul cu numărul de cazuri închise și rămâne principalul aspect care afectează atractivitatea acestui instrument de eliminare a dublei impuneri.
Pentru cazurile inițiate după 1 ianuarie 2016, durata medie a fost de 41,13 luni în cazurile de prețuri de transfer (practic la nivelul din 2024, de 41,33 luni, și peste media OCDE de 30,29 luni) și de 56,46 luni pentru celelalte cazuri (în creștere față de 49,51 luni în 2024 și mult peste media OCDE de 22,58 luni). O explicație plauzibilă este că o parte dintre cazurile închise în 2025 erau dosare aflate de ani buni în procedură, deblocate abia acum, ceea ce împinge media în sus. Cele două cazuri de prețuri de transfer anterioare anului 2016, închise tot în 2025, au durat în medie 123,25 luni, adică peste zece ani.
Pentru contribuabili contează însă, în primul rând, rezultatul. Din cele 29 de cazuri de prețuri de transfer închise:
- 23 (79%) s-au încheiat cu un acord care a eliminat integral dubla impunere;
- 2 (7%) s-au încheiat cu un acord de eliminare parțială;
- câte un caz a fost închis prin retragerea cererii, printr-un remediu intern, fără acord, respectiv din alte motive.
Așadar, aproximativ 83% dintre disputele de prețuri de transfer au fost rezolvate integral (inclusiv cazul soluționat prin remediu intern), practic la nivelul mediei OCDE de 83,5%. Pentru celelalte 7 cazuri închise:
- 4 (57%) au fost soluționate integral;
- 2 (29%) s-au încheiat fără acord;
- într-un caz accesul la MAP a fost refuzat.
Principalii parteneri de tratat în cazurile de prețuri de transfer au fost Austria, Germania, Spania, Franța, Italia și Țările de Jos, iar pentru celelalte cazuri, Belgia. Disputele rămân, prin urmare, concentrate în relațiile cu alte state membre UE, unde contribuabilii au la dispoziție și mecanismele Directivei (UE) 2017/1852.
Pe partea de APA, evoluția este, de asemenea, favorabilă. România a pornit anul cu 34 de cereri în curs, a acordat 6 APA, nu a respins nicio cerere și a închis alte 4 cazuri din alte motive, astfel că inventarul a coborât la 25 de cazuri. Durata medie de acordare a fost însă de 52,50 luni, cu peste un an mai mult decât media OCDE (39,9 luni) și peste valoarea de 40,53 luni raportată de România pentru 2023 (în 2024 nu a fost acordat niciun APA).
Sursa: OCDE, statisticile jurisdicționale pentru România privind APA, 2024–2025. Indicatorii au fost traduși și adaptați pentru prezentare.
Tabelul 1. Principalii indicatori APA pentru România în 2025
| Indicator raportat de OCDE | România – 2025 |
| Inventar la începutul perioadei | 34 |
| Cereri noi de APA primite | 1 |
| APA acordate | 6 |
| Cereri de APA respinse | 0 |
| Cazuri închise din alte motive | 4 |
| Inventar la sfârșitul perioadei | 25 |
| Durata medie de acordare a unui APA | 52,50 luni |
Sursa: OCDE, statisticile jurisdicționale pentru România privind acordurile de preț în avans (APA), 2025. Indicatorii au fost traduși și adaptați pentru prezentare.
Din experiența noastră, câteva aspecte practice merită reținute. În MAP, termenul prevăzut de convenții (de regulă, trei ani de la prima notificare a măsurii care conduce la dubla impunere) poate fi depășit ușor dacă decizia de a iniția procedura este amânată în funcție de evoluția căilor de atac interne. Cererea trebuie, de asemenea, să cuantifice clar dubla impunere și să fie corelată cu documentația de prețuri de transfer. În APA, am observat o scădere a duratei medii de soluționare pentru cererile noi ceea ce reprezintă un mesaj încurajator pentru mediul de afaceri.
Concluzie
La nivel global, statisticile pentru 2025 arată autorități competente mai eficiente, dar și limitele acestei eficiențe în disputele de prețuri de transfer: inventarul continuă să crească, chiar dacă mai lent decât în 2024, iar durata medie de soluționare rămâne ridicată, de peste 30 de luni în MAP și de aproape 40 de luni în APA.
Pentru România, anul 2025 confirmă revenirea MAP ca instrument real de eliminare a dublei impuneri, cu rezultate comparabile cu media OCDE, chiar dacă în continuare termenele de soluționare sunt relativ lungi. Provocarea pentru perioada următoare este scurtarea acestor termene și extinderea progresului și la APA, astfel încât ambele instrumente să-și consolideze statutul de proceduri uzuale aflate la îndemâna contribuabililor, în special în materia prețurilor de transfer.



