În contextul actual al transformărilor digitale, afacerile de familie, considerate de regulă promotori ai tradiției, se confruntă cu necesitatea de a se adapta. Ascensiunea inteligenței artificiale (AI) nu este doar o schimbare tehnologică; este o necesitate strategică. Conform celor mai recente sondaje globale și regionale realizate de PwC, afacerile antreprenoriale („entrepreneurial private business” sau EPB) parcurg o perioadă de transformare semnificativă. În acest context, este esențial ca antreprenorii din România să răspundă în mod proactiv acestor schimbări accelerate.
Pulsul global: Afacerile antreprenoriale și AI
La nivel global, afacerile de familie prezintă niveluri variate de adoptare a AI. Afacerile de familie listate — cele cotate la bursă, dar controlate de familii — conduc această schimbare. Potrivit ultimului studiu PwC CEO Survey 2025:
– 47% dintre directorii generali ai acestor companii raportează creșteri ale profitabilității datorate AI, comparativ cu 32% în cazul companiilor non-familiare, respectiv 27% în cazul firmelor de familie private.
– 46% au înregistrat creșteri de venituri din investiții sustenabile, depășindu-și din nou competitorii, comparativ cu 29% în cazul companiilor non-familiare, respectiv 27% în cazul firmelor de familie private.
– 54% dintre directorii acestor companii se așteaptă la creșteri suplimentare de profitabilitate datorate GenAI.
Factorul noilor generații (NextGen): Optimism și precauție
Sondajul PwC Global NextGen 2024 evidențiază o diviziune generațională între membrii afacerilor antreprenoriale (EPB):
– 73% dintre liderii NextGen (i.e. noile generații care urmează să preia afacarea de familie că parte a succesiunii) consideră AI o forță transformatoare.
– Totuși, 40% spun că afacerea lor nu a început să utilizeze AI.
– Doar 12% dintre afacerile de familie au un responsabil dedicat AI.
Liderii NextGen sunt dornici să modernizeze guvernanță, să profesionalizeze managementul și să se extindă internațional. Cu toate acestea, se confruntă adesea cu rezistență din partea generației actuale, mai ales în afacerile unde moștenirea, controlul și reputația influențează deciziile.
România și SEE: Un început lent, dar promițător
România prezintă un paradox. Deși Eurostat raportează doar ~3% dintre companii folosind AI — cel mai scăzut nivel din UE — sondajele antreprenoriale indică faptul că 71% dintre antreprenorii români experimentează cu AI. Totuși, multe dintre aceste inițiative sunt superficiale sau pilot.
În SEE:
– 47% dintre companiile antreprenoriale sunt în faza de explorare a AI, dar 33% nu au investigat deloc.
– Doar 6% au implementat AI, iar 12% au un rol dedicat AI.
– Cu toate acestea, 86% dintre NextGen din SEE sunt interesați de AI, iar 59% se consideră cunoscători.
Chiar dacă afacerile de familie din România adoptă AI, guvernanța rămâne în urmă, iar aversiunea față de risc, asociată preocupărilor privind succesiunea, încetinește progresul. Mulți fondatori se apropie de pensionare, iar generația următoare se pregătește să preia conducerea. Întrebarea este în ce măsură aceștia vor fi mai îndrăzneți și inovatori atunci când vorbim de AI.
Implicații strategice pentru antreprenorii români
Pentru a reduce decalajul dintre interes și impact, afacerile de familie din România ar trebui să ia în considerare următoarele:
1. Inteligență Artificială – o prioritate strategică
Subiectul inteligenței artificiale trebuie să fie pe agenda directorului general și a consiliului de administrație — nu doar în departamentul IT. Doar 6% dintre afacerile de familie au definit guvernanța AI, deși 62% cred că ar trebui.
2. Crearea consiliilor AI
Aceasta ar permite liderilor NextGen să contribuie cu experiență tehnologică, iar generația actuală să ofere expertiză de afaceri. Consiliile mixte aliniază AI la valorile familiei și obiectivele firmei.
3. Stabilirea unor obiective măsurabile
Obiectivele AI ar trebui corelate cu indicatori de performanță (impactul asupra vânzărilor și strategiilor de marketing – noi clienți / proiecte câștigate; reducerea numărului de ore utilizate de personal pentru anumite sarcina, îmbunătățirea anumitor idicatori de performanță în preductie, reduceri de costuri, etc.).
4. Analiza potențialelor surse de finanțate
Strategia Națională AI a României (2024–2027) și fondurile europene oferă sprijin financiar și tehnic. Antreprenorii ar trebui să acceseze aceste resurse pentru a reduce costurile și a accelera adoptarea.
Concluzie
Într-un context economic volatil și marcat de incertitudini, antreprenorii locali din România se confruntă cu o multitudine de provocări, de la presiuni competitive crescute și acces limitat la resurse, până la accelerarea digitalizarii. Inteligența artificială nu este decât una dintre aceste provocări, însă poate deveni și una dintre cele mai mari oportunități dacă este abordată cu deschidere, viziune și responsabilitate. Pentru a rămâne relevanți și competitivi, antreprenorii trebuie să se adapteze rapid, să investească în dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților, să experimenteze tehnologii emergente și să construiască parteneriate cu experți sau alte firme inovatoare. Adoptarea AI nu înseamnă doar tehnologie, ci și reinventarea mentalității organizaționale, acceptarea schimbării și orientarea către o cultură a învățării continue. Privind spre viitor, acele afaceri care vor reuși să integreze inteligent AI în strategiile lor vor deschide noi orizonturi de creștere și vor contribui, astfel, la consolidarea unui mediu de afaceri mai dinamic, adaptat provocărilor globale. Viitorul aparține celor pregătiți să transforme incertitudinea în avantaj.
