Post Brexit: Implicații și recomandări pentru operatorii economici, cetățenii români și britanici

Carmen Argeșeanu

Acordul pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu ar trebui privit ca un punct final procedural al Brexit-ului de către operatorii economici care ar trebui să se pregătească pentru o nouă perioadă de incertitudine. Marea Britanie va deveni stat terț ceea ce presupune atât existența unor vămi fizice, cât și dispariția facilităților specifice comerțului intracomunitar. De asemenea, accesul la piața muncii sau libera circulație a persoanelor se va face potrivit unor noi reguli, cu impact asupra cetățenilor britanici din România, dar și asupra cetățenilor români din Marea Britanie.

Practic, de la 1 ianuarie 2021, livrările sau achizițiile intra-unionale vor deveni operațiuni de import sau export, care vor trebui să se supună regulamentelor vamale în vigoare la data Brexitului.  În plus, toate companiile implicate în importuri și exporturi trebuie să obțină autorizații și licențe pentru utilizarea regimurilor speciale și de tranzit, coduri EORI fără de care niciun comerciant nu poate derula operațiuni vamale de import – export. De asemenea, companiile trebuie să cunoască regulile de origine, încadrare tarifară și valoare în vamă.

Pregătiri recomandate pentru operatorii economici

Efectuați o analiză internă referitoare la impactul Brexit-ului asupra întreprinderii voatsre și asupra furnizorilor. Luați în considerare chiar și posibilitatea extinderii sau mutării activității întreprinderii către o altă piață unională.

Familiarizați-vă cu regimurile vamale aplicabile comerțului cu state terțe.

Luați în calcul necesitatea obținerii de certificate de origine, licențe de import, autorizații, etc și demarați din timp procedurile în vederea emiterii lor.

Asigurați-vă că dețineți un număr EORI în UE pentru a putea efectua operațiuni vamale.

Aveți în vedere că vor exista costuri suplimentare ce vor veni odată cu  Brexit: pot fi aplicabile taxe vamale conform tarifului vamal comun (TARIC) pentru importuri.

Pregătiți-vă pentru întârzieri în ceea ce privește transportul de mărfuri, întrucât, în ciuda personalului angajat recent de către vămile britanice, ar putea apărea totuși blocaje și dificultăți în gestionarea fluxului mare de treceri la granița dintre UE și Marea Britanie și în îndeplinirea formalităților în vămi.

Verificați contractele cu partenerii din Marea Britanie și existența unor eventuale clauze Brexit – (ex.: desemnarea unei firme stabilite in UE ca exportator, etc).

Modificări ale regimului de TVA și accize

Informați-vă din timp cu privire la modificările care vor surveni. Astfel, în ceea ce privește accizele, trebuie să luați în considerare că vor fi afectate operațiunile transfrontaliere intracomunitare cu produse accizabile către, dinspre şi prin Marea Britanie. Autorizațiile emise în Marea Britanie nu vor mai fi valabile în statele membre.

Astfel, expeditorii şi destinatarii autorizați trebuie să examineze noile lor obligaţii după data retragerii. Trebuie avut în vedere, de pildă, și că nu se pot face schimburi de mesaje electronice între statele membre și Marea Britanie. EMCS (Sistemul de Control al Mișcărilor cu Produse Accizabile)  nu va mai fi aplicabil în cazul mărfurilor care circulă în regim suspensiv de la plata accizelor care provin din UE și sunt expediate în Marea Britanie sau celor care sunt expediate către UE. Aceste mișcări, ca și cele cu accize plătite, urmează să fie tratate după Brexit ca exporturi, respectiv punere în libera circulație a mărfurilor.

În ceea ce privește TVA, dat fiind ca achizițiile intracomunitare vor deveni importuri, iar livrările intracomunitare vor deveni exporturi, trebuie avute în vedere respectarea condițiilor privind exercitarea dreptului de deducere a TVA la import, respectiv respectarea condițiilor privind scutirea de TVA la export.

Implicații privind mobilitatea persoanelor

Prin Acordul de retragere, părțile au decis ca, în materie de mobilitate, să se bazeze pe principiile nediscriminării și reciprocității depline, astfel încât celor peste patru milioane de cetățeni (3 milioane europeni în Marea Britanie, un milion britanici în Europa) să nu le fie atinse drepturile dobândite.  

Deși, începând cu 1 februarie 2020, Marea Britanie a încetat să mai fie stat membru al UE, legislația europeană în materie de liberă circulație a persoanelor va continua să se aplice și în perioada de tranziție, respectiv până la 31 decembrie 2020.

Până atunci, atât cetățenii Uniunii Europene, cât și cei britanici vor putea călători în continuare pe baza documentelor de identitate valabile, pașaportul sau cartea de identitate națională, nefiind necesară obținerea unei vize de scurtă ședere sau a oricărui alt act administrativ, dacă nu preconizează o ședere de peste 90 de zile în tara gazdă.  Modificări cu privire la acceptarea cărților de identitate naționale în scopul intrării sau ieșirii din Marea Britanie, respectiv țările Uniunii Europene, ar putea fi decise ulterior, dar nu mai devreme de 5 ani după încheierea perioadei de tranziție.

Brexit-ul nu prevede reguli de intrare în Marea Britanie pentru cetățenii UE sau reguli de intrare in EU pentru cetățenii britanici, care, la data încheierii perioadei de tranziție, nu aveau o ședere legală în țara gazdă, dar se așteaptă ca în perioada următoare părțile să înceapă negocierea unor acorduri aplicabile și acestor categorii de cetățeni.

Pentru a putea beneficia de prevederile favorabile ale Acordului, la sfârșitul perioadei de tranziție, cetățenii UE, dar și cei britanici trebuie să se afle într-o situație de ședere legală în statul-gazdă, așa cum prevede legislația europeană în materie. Cu alte cuvinte, trebuie îndeplinită una dintre următoarele condiții: să fi obținut un drept de ședere de până la 5 ani în cazul lucrătorilor salariați, independenți sau al celor care dispun de resurse financiare suficiente și asigurare medicală ( inclusiv studenții); să fi obținut un drept de ședere ca și membru de familie al unui cetățean UE încadrat în categoriile de mai sus; fie să fi dobândit un drept de ședere permanentă.

Potrivit Acordului, cetățenii UE și membrii lor de familie, care își stabilesc reședința legală în Marea Britanie înainte de 31 decembrie 2020, vor putea să locuiască și să beneficieze de majoritatea drepturilor conferite de legislația UE și după retragerea Marii Britanii din UE, inclusiv de accesul la piața forței de muncă.

Din punct de vedere procedural, toți cetățenii UE trebuie să depună o cerere, până la 30 iunie 2021, pentru a obține acel statut special (“pre-settled” sau “settled”), care le garantează drepturile și ulterior datei de 31 decembrie 2020.

Acordarea statutului de Pre-Settled sau Settled nu presupune acordarea unei vize sau a unui permis, ci reprezintă doar o înregistrare electronică în datele de Ministerului de interne britanic. Totuși, ulterior datei de 1 ianuarie 2021, cetățenii UE vor fi condiționați să își demonstreze statutul, autorităților, dar si atunci când închiriază o proprietate, deschid un cont bancar in Marea Britanie sau trebuie sa-si dovedească dreptul de muncă în această țară.

Cetățenii britanici din România

În ceea ce-i privește pe cetățenii britanici și membrii lor de familie care și-au exercitat dreptul la liberă circulație pe teritoriul României, anterior ieșirii Marii Britanii din UE (indiferent dacă s-au înregistrat ca având reședință temporară sau permanentă pe teritoriul României), pot solicita preschimbarea certificatului de înregistrare emis în calitate de cetățean al UE cu un permis de ședere emis în baza Acordului de retragere. Un astfel de permis se ședere se eliberează în condiții favorabile și cetățenilor britanici prezenți pe teritoriul României în momentul Brexit-ului, dar care nu aveau încă o reședință stabilită aici, precum și celor care își stabilesc reședința pe teritoriul României în perioada de tranziție.

Totodată, ei vor beneficia de tratament egal cu cetățenii români sau cu cei ai altor state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește condițiile de angajare și de muncă, accesul la formele de pregătire profesională, precum și accesul la serviciile oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

Ne așteptam ca în perioada imediat următoare, Guvernul de la București să vină cu un act normativ care, printre altele, să reglementeze și drepturile cetățenilor UE și britanici.

Recomandări pentru cetățenii români și britanici

Cetățenii români care doresc să rămână în Marea Britanie sunt sfătuiți să obțină și să păstreze orice document care poate face dovada reședinței legale în Marea Britanie. Cetățenii britanici și membrii acestora de familie, înregistrați înainte de data retragerii (1 februarie), ar trebui să solicite eliberarea noului permis de ședere emis in baza Acordului până la 31 decembrie 2020, iar în cazul celor neînregistrați până la data retragerii, să solicite permisului de ședere în maximum trei luni după data retragerii.


Din secțiunea Tax & Legal, citiți și: