Conferinţa anuală de Taxe PwC România: Principalele declarații și teme dezbătute

Cum va arăta fiscalitatea în anul 2020? Va fi 2020 anul digitalizării ANAF? De la aceste întrebări a pornit dezbaterea în cadrul celei de-a 16-a ediții a Conferinței anuale de Taxe PwC România, organizată în 19 februarie la București. Anul 2020 marchează 15 ani de la introducerea cotei unice de impozitare, considerată un brand de țară în atragerea investițiilor și un reper într-un climat legislativ instabil. În 2020, digitalizarea administrației fiscale a devenit prioritară.  Vă prezentăm în continuare un rezumat al conferinței.


Marile provocări ale anului 2020:
Reforma ANAF, digitalizarea administrației fiscale și conformarea voluntară

Ionuț Simion, Country Managing Partner, Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscale și juridice, Ruxandra Târlescu, Partener, Ionuț Sas, Partener, Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias, alături de Mirela Călugăreanu, președinte ANAF, Doru Petre Dudaș, Director General Ministerul Finanțelor Publice și Geti Toma, Director Ministerul Finanțelor au discutat în prima parte a conferinței, în prezența a peste 400 de participanți, despre marile provocări ale anului 2020 și necesitatea reformei ANAF.

Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România

Nu tehnologia trebuie să ne sperie, ci viteza cu care tehnologia dă noi dimensiuni afacerilor noastre, pentru că sunt afectate și companiile, nu numai ANAF. Raportul DESI spune că România este pe ultimul loc în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice. Pe de altă parte, România se află pe penultimul din punct de vedere al veniturilor în bugetul statului în UE. România nu a înregistrat progresele pe care ni le doream acum câțiva ani. Țări din jurul nostru, cum ar fi Polonia a implementat SAF-T cu fonduri UE, Lituania sau Estonia sunt campioane ale digitalizării. Una dintre problemele României este și lipsa de continuitate care întârzie implementarea unor proiecte. 

Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscal și juridice PwC România

Introducerea cotei unice este un punct de referință pentru fiscalitatea românească din cel puțin două motive: primul este impactul major și benefic pe care l-a avut pentru economia României atât în momentul adoptării ei, cât și ulterior. Acum România are nevoie de o schimbare pozitivă majoră care să dea un impuls mediului economic. Sperăm ca anul de graţie 2020 să ne aducă mai multă lumină din perspectiva acestei sustenabilității economice, măsurilor fiscale care pot influenţa această creştere economică şi, nu în ultimul rând, pot influenţa în mod pozitiv şi echilibra balanţa bugetară.

Mirela Călugăreanu, președinte ANAF

Este evidentă nevoia de digitalizare și asta este calea pe care trebuie să mergem. Avem 14 proiecte la nivelul ANAF, unele pe termen lung, altele pe termen scurt. Anul acesta vom implementa patru, cum sunt poprirea electronică și interconectarea caselor de marcat. Digitalizarea ne va ajuta la îmbunătățirea colectării, dar și a serviciilor pentru contribuabili. Pachetul de digitalizare l-am gândit ca fiind inima reformei ANAF și în contextul altor măsuri de reorganizare ANAF. 

Doru Petre Dudaș, Director General MFP

Evoluția societății este mult mai lentă decât evoluția tehnologică și mi-am pus o întrebare extrem de abruptă: Peste 10 ani vom mai avea nevoie de ANAF? Peste 10 ani nu mai avem nevoie de ANAF-ul de astăzi. Este nevoie de o transformare profundă în direcția tehnologizării și eficienței proceselor.

Geti Toma, Director MFP

Din perspectiva taxei bancare, din analizele care s-au făcut în acest domeniu, principalii indicatori care au fost urmăriți la elaborarea la acestui sistem de taxare, deși este o analiză pe termen scurt, pe doar un semestru, nu au condus la obiectivele vizate. Ne dorim ca băncile să parcurgă din nou elementele de finanțare care au fost în obiectiv, dar tehnicile de introducere a taxei pe parcursul unui an va crea probleme în implementare.


Modificări de impact la începutul anului 2020

Implicațiile directivelor europene recent preluate în legislația națională privind tranzacțiile transfrontaliere și pachetul de Remedii rapide în materia TVA și impozitarea economiei digitale au fost temele principale ale celei de-a doua părți a conferinței, prezentate de Andreea Mitiriță, Partener PwC România, Diana Coroabă, Partener PwC România, Georgiana Iancu, Director PwC România și Ionuț Sas, Partener Pwc România.

Andreea Mitiriță, Partener PwC România

DAC 6 va intra în vigoare la 1 iulie 2020, dar are aplicabilitate retroactivă. Trebuie raportate toate tranzacțiile transfrontaliere efectuate începând cu 25 iunie 2018, termenul limită fiind 30 august 2020. Pentru tranzacțiile care încep cu 1 iulie 2020, termenul de raportare este 30 de zile de la data începerii. Nu avem încă o procedură în ceea ce privește controalele, dar trebuie să fim pregătiți. În consecință faceți o analiză serioasă a acestor tranzacții.

Diana Coroabă, Partener PwC România

Băncile pot fi intermediari fie prin prisma produselor și serviciile oferite, a informațiilor pe care le primesc de la clienți sau prin prisma relației cu clientul, cazuri în care am identificat atât cazuri cu risc mare de raportare, cât și cu risc mic de raportare. Cazurile cu risc mare de raportare sunt: cash pooling, împrumut de acțiuni, produse de investiții, refinanțare, private banking, private wealth management, corporate & investment banking.

Georgiana Iancu, Director PwC România 

1 ianuarie 2020 și 3 februarie 2020 vin cu noi provocări în materie de TVA: noi reguli de fond privind aplicarea scutirilor de TVA pentru livrările intracomunitare, reguli specifice pentru documentele de transport, noi reguli privind alocarea transportului intracomunitar și implementarea aceluiași sistem de măsuri de simplificare pentru stocurile la dispoziția clientului. Aceste reguli implică reanalizarea fluxurilor comerciale astfel încât să identificați cum vă impactează aceste reguli și adaptările pe care trebuie să le faceți în sistemele dumneavoastră.

Ionuț Sas, Partener PwC România

Statele membre OECD, sub patronajul G20, sunt extrem de convinse că vor ajunge la un consens internațional în cursul acestui an, iar acest lucru va duce la o schimbare a paradigmei fiscale în câțiva ani. Numai este vorba despre dacă, ci de când se va întâmpla acest lucru. Taxarea și impozitarea economiei digitale nu va afecta numai companiile din tehnologiei, ci societățile care vând produse adresate B2C și nu în ultimul rând, din perspectiva mea, va afecta indirect toate firmele cu un model tradițional de business. Digital is the new oil, ca atare digitalizarea va exista la nivelul fiecărei societăți și se va afla pe agenda tuturor în perioada următoare.


Cele mai noi tendințe în inspecții fiscale

În ultima sesiune, au fost abordate cele mai recente tendințe observate în cadrul inspecțiilor fiscal de către Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias, Inge Abdulcair, Director PwC România, Irina Nistor, Director PwC România, Daniela Dinu, Director PwC România, Monica Vîrza, Director PwC România și Mihail Boian, Partener D&B David și Baias.

Panelul a fost moderat de Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias.

Monica Vîrza, Director PwC România 

Pregătirea din timp a unei inspecții în domeniul serviciilor intragrup este foarte importantă, este necesară întocmirea unei proceduri interne prin care să se aloce rolurile departamentelor beneficiare ale acestor servicii, astfel încât acestea să arhiveze documentele periodic, pentru că de cele mai multe ori în cadrul inspecțiilor sunt solicitate documente și de acum 5-6 ani. Apoi trebuie acordată o atenție deosebită prevederilor contractuale și  costurilor pentru acționari, care sunt utilizate ca o justificare pentru negarea deductibilității.

Daniela Dinu, Director PwC România

Prețurile de transfer rămân în atenția inspectorilor. Ca tendință generală, inspectorii sunt tot mai bine pregătiți din punct de vedere tehnic, pe de altă parte vedem o continuare a abordării divergente de la o inspecție la alta, iar în practică apar numeroase dispute, situații de dublă impunere, care trebuie soluționate în instanță sau prin procedura amiabilă. Ca tendințe particulare menționez trei dintre ele: maniera în care inspectorii verifică realitatea economică a tranzacțiilor, prin mutarea dialogului din zona financiar-fiscală în zona operațională, comunicarea între contribuabil și echipa de control pe parcursul inspecției și tranzacțiile financiare”.

Inge Abdulcair, Director PwC România

În cadrul inspecțiilor fiscale, subiectul scutirilor de TVA este foarte important, indiferent că vorbim despre livrări intracomunitare, operațiuni triunghiulare sau tranzacții în lanț, iar documentele justificate sunt foarte importante. Soluția pentru a preveni impunerea unor sume suplimentare de TVA este digitalizarea pentru maparea corespunzătoare în sistemul informatic a acestor tranzacții cu bunuri și să salvăm în mod automat toate dovezile.

Irina Nistor, Director PwC România

Deficitul forței de muncă îi împinge pe angajatori să acorde beneficii și asta pentru că nevoile angajaților devin mai sofisticate. Înainte de a bugeta respectivele beneficii trebuie să țineți cont de impactul fiscal pe care acestea îl pot avea. Și asta pentru că și analiza inspectorilor a devenit sofisticată. Aceștia nu se mai uită doar pe clasicele venituri salariale, ci se uită pe cheltuielile de protocol, acolo unde mulți au tendința de a înregistra de fapt niște beneficii acordate angajaților.

Mihail Boian, Partener D&B David și Baias

În ultima perioadă am observat o schimbare în abordarea organelor fiscale. Acestea nu se mai limitează doar la abordarea de fond, ci au început să atragă atenția asupra unor chestiuni de ordin procedural, formal le-aș spune, care le permit odată invocate să invalideze tratamentul fiscal și să impună taxe și impozite suplimentare fără a intra în fondul problemei. Și am identificat patru astfel de situații: traduceri și conformarea documentelor cu originalul, depunere de înscrisuri, probe noi, direct instanței de fond fără să fi fost prezentate anterior în inspecția fiscală și în contestația contribuabilului, problematica cheii de alocare și alocarea costurilor de la compania mamă și dovada unei legături directe între achizițiile efectuate și activitatea contribuabilului.

Pentru detalii despre fiecare subiect în parte puteți urmări înregistrarea conferinței și prezentările participanților aici.


Pe blog puteți citi și: