Schimbările din economie aduse de digitalizare și, mai recent, pandemia impun schimbări ale politicii fiscale și sistemelor de impozitare, cum ar fi: recomandările OCDE cu privire la implicațiile pandemiei COVID-19 asupra prețurilor de transfer, rezidența persoanelor fizice în contextul schimbării modului de lucru, plata contribuțiilor sociale în țările membre ale Uniunii Europene, raportarea DAC6 și aspecte practice recente, noua directivă DAC7, impactul fiscal al Brexit, etc.
Aceste subiecte au fost discutate în cadrul webinarului ”Cum se reflectă schimbările din economie în fiscalitate și ce impact vor avea în România pachetele legislative europene și internaționale?”, organizat în cadrul conferinței anuale de taxe PwC România și susținut de: Andreea Mitiriță, Partener, Adina Vizoli, Director, Livia Teodoru, Director, Irina Marinescu, Senior Manager, Florin Rizea, Senior Manager, Carmen Dan, Manager, Florin Neagoe, Manager si Mihail Boian, Partener D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC România.
Cum ne pregătim pentru DAC6, dar pentru DAC 7, DAC8 și următoarele?
Florin Rizea: În primul rând, trebuie să ne asigurăm că urmăm o procedură internă DAC6 bine pusă la punct astfel încât toate aranjamentele transfrontaliere să fie analizate și documentate corespunzător, indiferent cui îi revine decizia de raportare. În al doilea rând, avand in vedere ca din 2021 termenul de raportare pentru aranjamente noi este de doar 30 zile, trebuie să ne asigurăm că ne încadrăm în termenul legal pentru a evita aplicarea sancțiunilor contravenționale care vizează fiecare faptă de neraportare (sau de lipsa de notificare, după caz) sau raportare cu întârziere.
Proiectul privind Directiva DAC7, care vizează schimbul de informații în legătură cu veniturile generate de vânzători pe platformele digitale, se află în dezbaterea Consiliului Uniunii Europene. Ne așteptăm să fie adoptat în primul trimestru al acestui an. De asemenea, Comisia Europeană a lansat o consultare publică cu privire la Directiva DAC8 care va viza cripto-activele și monedele electronice.
Prețurile de transfer în context COVID și recomandările internaționale
Livia Teodoru: Afectate de criza sanitară, multe societăți au înregistrat pierderi sau scăderi ale profitabilității în 2020. Ca urmare, pe baza propunerilor mediului de afaceri, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a emis o serie de recomandări în decembrie 2020.
În acest context, societățile din România trebuie sa aibă în vedere efectuarea unor analize mai complexe pentru a documenta anul 2020, dar și anii următori, precum și actualizarea politicilor de prețuri de transfer pentru a reflecta circumstanțele economice curente și viitoare. De asemenea, este necesar să evalueze în ce măsură schimbarea condițiilor economice datorate pandemiei afectează aplicarea acordurilor de preț în avans existente sau a celor în curs de negociere.
Mihail Boian: În viitorul apropiat ne așteptăm la controale mult mai complexe din partea autorităților fiscale. Societățile trebuie să fie pregatite pentru a justifica rezultatele obținute sau să documenteze în timp real deciziile care sunt luate la nivel de grup sau local cu privire la schimbările operaționale, cum ar fi: închiderea unor capacități de producție, decizia de a se îndrepta spre alți furnizori de materii prime, tratamentul anumitor cheltuieli excepționale determinate de pandemie, etc., care au un impact direct asupra profitabilității acestora. Contribuabilii și autoritățile fiscale ar trebui să analizeze fiecare situație de la caz la caz în lumina circumstanțelor specifice și să arate flexibilitate și deschidere în abordare, având în vedere situația unică actuală determinată de pandemie.
Deși aceste recomandări nu pot fi invocate cu putere de lege împotriva organelor fiscale, pot constitui principalele repere în documentarea prețurilor de transfer practicate în această perioadă, ținând cont că recomandările vin să ateste, oficial și asumat anumite realități generate de criza pandemică care nu vor putea fi ignorate de organele fiscale.
Brexit, implicații
Florin Neagoe: Situațiile particulare de interes pentru operatorii economici implicați în comerțul cu Marea Britanie se referă la:
- avantajele privind suspendarea taxelor vamale/TVA în cazul plasării bunurilor ce provin din Marea Britanie sub anumite regimuri vamale speciale în UE (inclusiv România) în funcție de destinația acestora (spre exemplu, perfecționare activă în cazul procesării anumitor materii prime, admitere temporară în cazul închirierii/leasing-ului anumitor echipamente sau zona liberă/antrepozitare vamală pentru depozitarea bunurilor pe teritoriul vamal al UE);
- posibilitatea aplicării unei scutiri în materie de taxe vamale/TVA în ceea ce privește bunurile livrate în Marea Britanie și reintroduse în aceeași stare în termen de 3 ani.
Referitor la facilitatea prevăzută de Acordul UE – UK în ceea ce privește tratamentul preferențial (taxe vamale reduse sau zero la importul în UE si viceversa), recomandăm operatorilor economici să aibă în vedere respectarea regulilor de origine preferențială, precum și deținerea dovezilor de origine aferente prevăzute de Acord. Operatorii economici trebuie totodată să aibă în vedere faptul că pot opta retroactiv pentru restituirea taxelor vamale plătite la importul în UE de bunuri originare în Marea Britanie în situația în care la acel moment nu au solicitat aplicare preferințelor menționate anterior.
În sfera produselor accizabile, în cazul specific al importurilor din Marea Britanie, operatorii economici trebuie să dețină autorizația de expeditor înregistrat pentru a putea continua să primească bunurile în regim suspensiv de la plata accizelor.
Directivele UE în materia impozitării directe nu mai sunt aplicabile. Pentru a obține un tratament fiscal mai favorabil decât Codul Fiscal (de ex. în cazul plăților de dobânzi/redevențe), vor putea fi invocate doar prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România și UK.
Brexit, reguli aplicabile persoanelor fizice
Irina Marinescu : Prevederile UE privind coordonarea sistemelor de securitate socială continuă să fie aplicabile, cu anumite excepții (de exemplu, certificatele A1 nu mai pot fi emise pentru perioade mai mari de 24 luni).
În ceea ce privește dreptul de muncă și ședere, sunt aplicabile reguli noi, cum ar fi:
- Cetățenii britanici care au continuat să aibă reședința în România după 31.12.2020 pot intra în România fără viză (în baza documentelor de ședere eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări), cu mențiune că vor trebui să preschimbe documentele de ședere temporară până la 31.12.2021.
- Pentru cetățenii britanici care sosesc în România după 01.01.2021 nu există obligația deținerii unei vize de scurtă ședere pentru o perioadă de 90 zile în orice interval de 180 zile, însă pentru dreptul de muncă sunt necesare obținerea în prealabil a unor documente imigraționiste (în calitate de angajați, detașați etc).
- Cetățenii români pot intra pe teritoriul Marii Britanii fără viză, în scop turistic/vizită, pentru o perioada de până la 180 zile. Pentru activități lucrative, este necesară obținerea unei vize de muncă.
- Intrarea în Marea Britanie este permisă pentru cetățenii români în baza cărții de identitate până la 30.09.2021.
TVA, impactul Brexit
Adina Vizoli: Din perspectiva TVA, regimul intracomunitar cât și rambursările de TVA conform Directivei a 9a continuă să se aplice pentru tranzacțiile realizate cu Irlanda de Nord. Companiile din Marea Britanie nu ar mai avea posibilitatea înregistrării directe în România, având doar posibilitatea desemnării unui reprezentant fiscal. Va fi necesară analizarea modului de raportare al facturilor primite începând cu anul 2021 pentru tranzacțiile efectuate înainte de Brexit și care au fost incluse în declarațiile specifice regimului intracomunitar.
Recomandăm companiilor din România care lucrează cu companii din Marea Britanie să analizeze oportunitatea implementării de regimuri speciale din punct de vedere vamal întrucât acestea pot permite o optimizare eficientă a TVA care s-ar datora pentru fluxurile cu bunuri sau chiar servicii, după caz, pentru situațiile respective.
Noile reguli de TVA, implicații în comerț electronic și tranzacții intracomunitare
Adina Vizoli: Începând cu 1 iulie 2021 vor intra în vigoare noi reguli de TVA pentru comerț electronic cu bunuri destinate consumatorilor din spațiul comunitar (vânzările la distanță), urmare a modificărilor aduse directivelor europene obligatorii. Companiile care efectuează vânzări la distanță în spațiul comunitar vor datora TVA la cota aplicabilă în statul membru de consum dacă depășesc plafonul de 10.000 euro / an. Pentru bunurile din import se aplică cota de TVA din statul membru de import, iar obligația plății TVA va fi a furnizorilor pentru pachetele a căror valoare nu depășește 150 euro. Interfețele electronice vor avea obligația să intermedieze în nume propriu anumite vânzări de pe marketplace și astfel, să plătească TVA.
Pentru a reduce efortul administrativ generat de multiple înregistrări de TVA în statele membre de consum/ import, furnizorii au opțiunea să se înregistreze într-un singur stat membru unde vor declara și plăti TVA la cota aplicabilă în statele membre de consum/ import unde au livrat bunuri, urmând ca autoritatea fiscală să vireze TVA către statele membre de consum (One Stop Shop-OSS respectiv, import One Stop Shop-iOSS pentru bunurile din import). Dacă iOSS nu va fi utilizat, obligația plății TVA poate fi delegată către companiile prin care pachetele de până la 150 euro ajung la consumatori, cum ar fi curierii sau comisionarii vamali.
Companiile care efectuează vânzări la distanță vor trebui să reanalizeze aceste operațiuni prin raportare la noile plafoane care stabilesc obligațiile de plată a TVA și, să realizeze o analiză de oportunitate privind utilizarea OSS/ iOSS sau înregistrarea de TVA în statele membre de consum. Înregistrarea în OSS/ iOSS presupune adaptări în sistemele informatice pentru a efectua raportările necesare și pentru a permite verificări din partea autorităților fiscale. În plus, interfețele electronice vor trebui să implementeze contracte de tip cumpărător-revânzător pentru situațiile când sunt obligate să intermedieze vânzările comercianților de pe marketplace.
Mai departe, venim și cu o serie de recomandări din practică în ceea ce privește tranzacțiile internaționale. Astfel, atenție deosebită trebuie acordată modului de justificare a scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare în ceea ce privește setul de documente justificative disponibil. În ceea ce privește exporturile de bunuri, este necesară o reanalizare a tranzacțiilor în lanț care presupun export pentru a identifica operațiunea de export din perspectiva TVA, precum și modul de completare a declarației vamale în vederea justificării scutirii de TVA. Sunt verificate și companiile cu profil de procesare din perspectiva existenței unui sediu fix al nerezidentului către care se realizează serviciile de procesare. Impactul imediat este la nivelul companiei de procesare întrucât existența unui sediu fix al beneficiarului serviciilor face ca aceste servicii să fie supuse TVA în România.
Locul conducerii efective și crearea de sediu permanent, consecințele pandemiei
Florin Rizea: Schimbarea excepțională și temporară a locului în care angajații își exercită locul de muncă din cauza pandemiei COVID-19, cum ar fi munca de acasă, nu ar trebui să creeze un sediu permanent pentru angajatorul lor, conform OCDE. În mod similar, schimbarea temporară a locației membrilor consiliului de a administrație sau a directorilor executivi ca urmare a unei asemenea situații extraordinare și temporare din cauza pandemiei nu ar trebui să genereze implicații pe partea de rezidență.
În ceea ce privește rezidența fiscală a persoanelor fizice, concluziile au fost că perturbările temporare și excepționale cauzate de COVID-19 nu ar trebui să afecteze rezidența fiscală a persoanelor fizice având în vedere regulile generale de determinare a rezidenței fiscale potrivit tratatelor (tiebreaker rules). Pentru determinarea rezidenței fiscale, OCDE subliniază necesitatea de a lua în considerare o perioadă de timp suficient de lungă fără a lua în considerare perioada aferentă pandemiei COVID-19.
În vederea impozitării veniturilor salariale, în principiu ar trebui să fie luate în considerare prevederile tratatelor de evitare a dublei impuneri aplicabile care reglementează impozitarea veniturilor din muncă.
Aspecte privind legislația de securitate socială
Irina Marinescu: Comisia Europeană a adus clarificări pentru lucrătorii cărora le sunt aplicabile prevederile Regulamentului 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. În principiu, clarificările urmăresc să ofere posibilitatea ca lucrătorii să rămână asigurați în statul membru în care au fost asigurați anterior perioadei COVID-19. Cu toate acestea, Comisia încurajează statele membre să adopte propriile dispoziții administrative în această privință.
Este important ca angajatorii să monitorizeze implicațiile fiscale și de securitate socială în țările unde sunt prezenți angajații lor pentru a putea gestiona eventualele obligații de înregistrare sau de plată.
Directivele de mediu, noutăți
Carmen Dan: Noile prevederi în domeniul substanțelor periculoase din Directiva UE privind deșeurile reprezintă o provocare pentru operatorii economici care introduc pe piața UE articole sau obiecte complexe care conțin substanțe vizate de aceasta și a căror concentrație depășește 0,1% din greutate. Aceste obligații de raportare se aplică în special produselor din industria de autovehicule, producătorilor și importatorii de echipamente electrice și electronice și de articole de uz casnic, dar sunt vizate, de asemenea, multe alte sectoare.
Un alt element important vizează măsurile de reducere a impactului anumitor produse din plastic asupra mediului cu termen limită pentru implementare, 3 iulie 2021. Produsele care vor avea interdicție de comercializare sunt tacâmurile și farfuriile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele/bețele pentru agitat băuturi, bețe care se atașează baloanelor, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat. Directiva va impune, de asemenea adoptarea unor măsuri care să vizeze reducerea consumului, adoptarea unor cerințe specifice legate de produs, impunerea unor cerințe de marcare, realizarea colectării separate, implementarea răspunderii extinse a producătorilor și adoptarea unor măsuri de sensibilizare.
În plus, la nivel național, se va finaliza cadrul legislativ de implementare a Sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase.
Mihail Boian: Și inspecțiile derulate de reprezentații AFM vor continua să aducă noi provocări contribuabililor din perspectiva temelor abordate de inspectori și a procedurii riguroase de control. Pentru a diminua riscul ca la finalul unei inspecții fiscale de mediu, AFM să stabilească obligații de plată suplimentare este important să realizați din timp o analiză detaliată a trasabilității documentelor și datelor pe care le aveți la dispoziție (informații fiscale, contabile, documente de transport etc.), o analiză a contractelor încheiate cu părți terțe din perspectiva delimitării obligațiilor de mediu între părți, și chiar să realizați o simulare a unei astfel de inspecții.
