Instituțiile financiare trebuie să se adapteze ca să îndeplinească noile cerințe de raportare non-financiară până în 2023.
Urmează doi ani marcați de eforturi și schimbări intense, nu doar în privința conformității, dar mai ales a strategiei și transformării de business, astfel încât potențialul ESG să poată fi valorificat și să creeze valoare adăugată pe termen lung, au arătat Ana-Maria Butucaru, Partener Servicii Financiare PwC România și Andreea Topuzu, Senior Manager, în cadrul primului webinar dintr-o serie dedicată impactului ESG – factori de mediu, sociali și guvernamentali – asupra instituțiilor financiare (bănci, societăți de asigurări și fonduri de investiții).
În cadrul acestui webinar introductiv în tematica vastă a ESG, un trend care va schimba major modul de raportare, dar și de creare a valorii în viitor, specialiștii PwC România au discutat despre: modul în care instituțiile financiare pot comunica eficient strategia ESG, respectiv obiectivele și performanța ESG, prin întocmirea și publicarea Rapoartelor de Sustenabilitate, principalele cerințe în acest domeniu și așteptările legate de raportarea non-financiară în rândul instituțiilor financiare.
Ce înseamnă ESG?
Acronimul ESG (Environmental, Social and Governance – Mediu, Inițiative Sociale și Guvernanță corporativă) acoperă, în fapt, toate riscurile și oportunitățile care ar putea afecta capacitatea unei companii de a crea valoare pe termen lung: de la aspecte sociale precum practicile de muncă ale unei companii, gestionarea talentelor, siguranța produselor și securitatea datelor, la chestiuni de guvernanță precum diversitatea consiliului de administrație, salariile executivilor și etica afacerilor.
Deși nu este nou, termenul ESG a devenit foarte important recent odată ce instituțiile guvernamentale, organizațiile neguvernamentale și alte entități au conștientizat provocările și le-au impus companiilor să demonstreze implicarea prin acțiuni concrete, cuantificable. Prin urmare, instituțiile financiare trebuie să demonstreze, la rândul lor, că modul în care creează valoare pentru toate părțile interesate: pentru clienți, acționari, societate etc. reflectă importanța acordată temelor ESG.
În acest context, investitorii se așteaptă ca instituțiile financiare care introduc temele ESG în strategia de business să aibă în timp o valoare de piață mai mare. Astfel, informațiile legate de temele ESG devin esențiale în procesul de decizie de investire.
De altfel, nici până acum, deciziile de investiții nu s-au luat doar pe baza rapoartelor financiare. Atât investitorii, cât și fondurile private, organizațiile non-guvernamentale, analiștii și furnizorii de date împreună cu alți jucători din piață caută din ce în ce mai mult informații despre impactul asupra mediului și societății. De aceea relevanța, acuratețea, completitudinea și corectitudinea datelor pe care instituțiile financiare le furnizează sunt fundamentale pentru viitorul lor. Modul în care vor arăta maine depinde de modul în care se pregătesc azi.
Cum se face raportarea ESG?
În prezent, există mai multe cadre de raportare ESG, fapt care reprezintă o provocare pentru investitori și diverse părți interesate, din cauza lipsei de comparabilitate și consistență a raportării ESG.
Însă, având în vedere că transparența asupra strategiei de durabilitate este un pilon cheie al Planului European de Finanțare Durabilă, Comisia Europeană (CE) extinde scopul Directivei privind raportarea non-financiară („NFRD”) și introduce standarde obligatorii de raportare privind durabilitatea.
Directiva europeană privind raportarea de durabilitate corporativă („CSRD”) va înlocui NFRD și propune un cadru European comun de raportare pentru a spori transparența și a cere entităților din UE care intră în scopul regulamentului să raporteze informațiile non-financiare într-un mod consecvent și comparabil.
Prin intermediul Raportului de Sustenabilitate, companiile prezintă riscurile și oportunitățile ESG semnificative, atât calitativ cât și cantitativ, explicând cum influențează strategia și performanța companiei. Acești indicatori de performanță ESG trebuie să fie aleși, calibrați și măsurați corect, relevant și credibil, precum și atestați de o parte terță independentă.
De unde începem raportarea?
- Identificarea părților interesate și a temelor semnificative ESG pentru aceștia
- Integrarea temelor semnificative ESG în strategia de business
- Asumarea responsabilității pentru temele semnificative ESG prin definirea unor indicatori relevanti de măsurare a performanței
- Raportarea transparentă a performanței prin pregătirea și publicarea Raportului de Sustenabilitate
- Asigurarea acurateței și calității raportării prin auditarea independentă a Raportului de Sustenabilitate
În perioada următoare, PwC România va continua seria de webinarii dedicate ESG pentru instituțiile financiare, prezentând teme relevante cum ar fi:
- “Rating-urile ESG pentru clienții instituțiilor financiare – noul diferențiator?”
- “Aspecte cheie privind finanțarea verde”
- “Evaluarea performanței ESG și studiile de impact socio-economic pentru sectorul financiar”
- “Taxonomia UE, analiza și prezentarea caracteristicilor ESG pentru produsele de investiții pentru fondurile de investiții”