Se intensifică presiunea asupra sectorului financiar de a răspunde cerințelor de mediu, sociale și de guvernare (ESG) din partea tuturor părților interesate – acționari, clienți, investitori, parteneri în cadrul lanțurilor valorice, presă, comunitate, angajați, instituții de reglementare, agenții de rating ESG – care își doresc tot mai mult să înțeleagă impactul pe care îl au organizațiile asupra societății și se așteaptă să poată găsi informații non-financiare relevante, în care pot avea încredere. Astfel, conducerea instituțiilor financiare și echipele lor trebuie să se concentreze asupra creării unui proces de raportare non-financiară robust și eficient, utilizând soluții digitale pentru colectarea, analizarea și raportarea indicatorilor ESG.
Despre aceste subiecte au discutat, în cadrul celui de-al patrulea eveniment din seria de webinarii ESG dedicate instituțiilor financiare, Ana-Maria Butucaru, Partener Servicii Financiare PwC România, Andreea Topuzu, Senior Manager Servicii Financiare PwC România și Rebeca Toader, Senior Associate Servicii Financiare PwC România. De asemenea, au prezentat aspecte legate de raportarea non-financiară și noile reglementări în materie de raportare și publicare informații ESG, precum și despre cum pot instituțiile financiare să își dezvolte și să implementeze o strategie de raportare ESG unitară, care să răspundă nevoilor și cerințelor tuturor stakeholderilor.
Presiunea schimbărilor
Propunerile pentru o mai bună transparență și raportare dincolo de cifrele financiare tradiționale vin în special de la reglementatorii europeni.
În ultimul an, Comisia Europeană a revizuit Directiva de raportare non-financiară, publicând noua propunere de Directivă (CSRD) care aduce schimbări fundamentale precum cerințe de audit al informațiilor non-financiare, standarde europene de raportare non-financiară, digitalizarea raportării, detalierea procesului de alegere a subiectelor ESG prezentate (“analiza de materialitate”). Pe lângă cerințele viitoare impuse de CSRD, există și o serie de cerințe de raportare impuse instituțiilor financiare de SFDR sau Taxonomia UE, subiecte care au fost abordate în evenimentul anterior și despre care puteți afla mai multe aici.
Această presiune pentru o mai mare transparență a impactului ESG comunicat de instituțiile financiare vine împreună cu o serie de provocări dintre care menționăm:
acuratețea și comparabilitatea informațiilor non-financiare raportate, colectarea datelor relevante, resurse informatice sau expertiza necesară pentru înțelegerea și implementarea cerințelor de raportare, precum și crearea și derularea proceselor de consultare cu stakeholderii, analiza de materialitate, identificarea și raportarea temelor materiale și al indicatorilor specifici.
Citește și:
Care sunt prioritățile?
Direcția în care se îndreaptă raportarea este clară, dar există încă incertitudine cu privire la drumul precis și ritmul schimbării. Iată cinci priorități pe care membrii executivi și echipele lor de conducere ar trebui să le ia în considerare atunci când se gândesc la un viitor mai transparent.
- Asigurarea calității și transparenței datelor non-financiare raportate. Raportarea despre modul în care o organizație creează valoare pe termen lung nu este un exercițiu de PR; transparența și relevanța informațiilor non-financiare publicate este vitală pentru menținerea încrederii investitorilor, autorităților de reglementare, angajaților și clienților. Focusul trebuie să fie pe crearea de procese, controale și sisteme interne, pentru a colecta și raporta datele non-financiare în mod corect și eficient.
- O strategie de raportare ESG completă, unitară și integrată. Fiecare instituție financiară poate alege în prezent să folosească standarde de raportare ESG (spre exemplu GRI sau recomandările propuse de World Economic Forum și International Business Council (WEF/IBC) precum și indicatori specifici, adaptați la sector și la organizație. Acești indicatori și informațiile ESG publicate trebuie să răspundă nevoilor tuturor părțile interesate și să fie legate de subiectele ESG materiale, dar să fie și conforme cu cadrul de raportare.
- Informațiile raportate trebuie sa adreseze nevoile și cerințele tuturor categoriilor de stakeholderi – acționari, investitori, clienți, comunități, autorități, agenții de rating ESG si societate. Nu e suficient ca raportarea de sustenabilitate sa fie conforma cu cerințele de raportare, ci e nevoie de o analiză a modului în care informațiile publicate pot influența ratingurile ESG sau percepția investitorilor.
- Procesul de raportare non-financiară trebuie să fie construit cu aceeași rigoare ca și cel de raportare a datelor financiare. Este deja recunoscut că informațiile non-financiare vor fi la fel de importante sau poate chiar mai importante decât cele financiare în viitor.
- Digitalizare. Selectarea și utilizarea aplicațiilor digitale potrivite pentru colectarea, prelucrarea și raportarea datelor ESG devine esențială în contextul în care organizațiile au nevoie să raporteze tot mai multe informații non-financiare care să fie corecte, comparabile și consistente de la o perioadă la alta.
În acest context, la PwC, am creat o serie de soluții digitale pentru a răspunde nevoilor clienților noștri de a gestiona în mod eficient transformarea oferită de revoluția ESG.
Printre soluțiile digitale disponibile se află tool-ul de monitorizare a datelor ESG care permite colectarea datelor, calculul indicatorilor cantitativi ESG, monitorizarea progresului și comparația cu perioade anterioare sau cu targete prestabilite. Un alt instrument digital este tool-ul de conformitate ESG care permite băncilor să își evalueze conformitatea cu multitudinea de cerințe de reglementare ESG, să identifice eventuale deficiențe și să creeze planuri de acțiune concrete și eficiente.
Ce urmează?
Până la sfârșitul anului, PwC România va continua seria de webinare lunare ESG dedicate instituțiilor financiare, prezentând soluții practice la temele ESG actuale care afectează semnificativ sectorul financiar. Mai multe informații privind evenimentele viitoare și detalii de înregistrare găsiți aici.
