Piața pentru produse financiare sustenabile se dezvoltă rapid, acest trend fiind susținut de preferințele consumatorilor, care plasează factorul “sustenabilitate”, alături de preț, brand sau eficiența procesului de achiziție, în fruntea criteriilor de alegere a unui produs financiar, după cum arată un studiu recent efectuat de PwC în rândul clienților retail ai băncilor germane.
Potrivit unui studiu efectuat de Bloomberg, la nivel european, această piață s-a dublat în 2021 comparativ cu 2018. În același timp, fondurile ESG dețineau cea mai mare pondere, de 56%, din volumul total al produselor financiare sustenabile la sfârșitul lui iunie 2021.
Mai mult, cererea investitorilor pentru produse sustenabile este în continuă creștere, ceea ce a condus la apariția unui spectru larg de produse care promovează sau contribuie la obiective ESG. Regulamentul SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) a introdus o modalitate de clasificare la nivel european a produselor financiare cu componentă investițională, iar Taxonomia a introdus un sistem de clasificare a activităților sustenabile. Mai mai multe detalii pe acest subiect găsiți aici.
Cu toate acestea, reglementările în vigoare lasă loc la diferite interpretări privind clasificarea produselor sustenabile, iar studiile recente atrag atenția asupra riscului de “greenwashing”, care pe termen lung, poate conduce la o stagnare a creșterii produselor verzi sau poate împiedica capacitatea unor astfel de produse de a sprijini efectiv tranziția către o economie sustenabilă.
Aceste subiecte au fost dezbătute în cadrul celui de-al cincilea eveniment din seria de webinarii ESG organizate de PwC și dedicate instituțiilor financiare. Ana-Maria Butucaru, Partener Servicii Financiare PwC România, Andreea Topuzu, Senior Manager Servicii Financiare PwC România, Rebeca Toader, Senior Associate Servicii Financiare PwC România, Raluca Stoica, Manager în cadrul departamentului de Valuation la PwC România și Cătălina Ilie, avocat D&B David și Baias au prezentat de asemenea reglementările, ghidurile și cadrele de raportare în vigoare pe care o instituție financiară ar trebui să le considere când emite sau raportează astfel de produse.
Care sunt principalele categorii de produse financiare sustenabile?
Obligațiunile ESG, denumite ca atare, sau obligațiuni „verzi” sau „sociale”, sunt obligațiuni în care fondurile sunt alocate pentru finanțarea sau refinanțarea proiectelor cu obiective de mediu, sociale sau ambele, noi și/sau existente. Pentru a îmbunătăți transparența și perspectivele asupra impactului acestor proiecte, emitenții sunt încurajați să dezvolte un cadru de obligațiuni care să se alinieze la principiile stabilite de Asociația Internațională a Piețelor de Capital. De asemenea, Standardul UE pentru obligațiuni verzi sunt un standard voluntar pentru emitenții de obligațiuni verzi, publicat de Comisia Europeană în iulie 2021.
Printre instrumentele de împrumut emise de bănci, menționăm împrumuturile verzi sau cele legate de obiective de sustenabilitate (“sustainability linked instruments”), care leagă termenii acordului de finanțare de atingerea de către debitor a unor ținte de sustenabilitate predeterminate. Rata dobânzii împrumutului poate crește dacă clientul nu îndeplinește obiectivele agreate și vice-versa.
Fondurile ESG sunt portofolii de acțiuni și/sau obligațiuni pentru care factorii ESG au fost integrați în procesul investițional, iar SFDR distinge 3 tipuri de produse financiare care implică cerințe de raportare diferențiate. Acest subiect a fost abordat în cadrul unui eveniment anterior despre care puteți afla mai multe aici.
Pe lângă cele menționate mai sus, mai există un spectru de produse verzi care includ carduri de credit sau debit “verzi” atașate unor activități sustenabile, unde băncile direcționează în general o parte din comisioane către activități sustenabile de tipul ONG sau altele.
Ghidurile emise de EBA (“Ghidul EBA privind inițierea si monitorizarea împrumuturilor și “Raportul EBA privind riscurile ESG”) recomandă băncilor integrarea factorilor ESG în întreg procesul de creditare. Din punctul de vedere al evaluării garanțiilor în cadrul acestor procese, reglementările au în vedere 3 direcții principale de implementare: (1) analiza prudentă a activelor care susțin pilonii ESG (ex. clădirile eficiente energetic), (2) integrarea criteriilor ESG în analiza de risc și (3) ajustarea evaluării din perspectiva ESG (ex. în cazul clădirilor eficiente energetic trebuie analizate cu atenție următorii indicatori cheie – chiriile de piață, perioada de neocupare, rata de ocupare, ajustarea fluxurilor de numerar, randamentul/ yield).
În ceea ce privește piața financiar-bancară din România, în luna iunie a acestui an, Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM) din cadrul BNR a publicat un raport detaliat “Analiza pentru sprijinirea finanțării verzi’’. Conform acestuia, se preconizează că valoarea proiectelor verzi implementate atât de autorități, cât și de mediul privat va atinge 60 de miliarde de euro în 2030 (valoare care va crește după adoptarea pachetului UE Fit for 55). CNSM a inclus în cadrul raportului 16 recomandări pentru a fi abordate de către organele de supraveghere în perioada următoare, fundamentate pe 3 teme principale: 1) finanțare durabilă, 2) schimbări economice structurale necesare pentru a crea valoare adăugată și 3) creșterea transparenței și a conștientizării cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra economiei și sectorului financiar.
PwC România va continua seria de webinare lunare ESG dedicate instituțiilor financiare, prezentând soluții practice la temele ESG actuale care afectează semnificativ sectorul financiar.
Mai multe informații privind evenimentele viitoare și detalii de înregistrare găsiți aici.
