Optimismul alimentat de încetarea pandemiei globale a fost zdruncinat anul trecut de șocul invadării Ucrainei de către Rusia care a declanșat cel mai mare război din Europa din ultimii 80 de ani. Consecințele imediate au fost creșterea prețurilor la energie și la mărfuri, cu accelerarea inflației generale, generând o mulțime de îngrijorări privind evoluția economiei. Un an mai târziu putem constata că măsurile de ajustare pe care țările europene au reușit să le ia pentru a atenua problemele economice au fost peste așteptări. Recesiunea previzionată pentru zona euro a fost, din fericire, infirmată de Eurostat recent, în ciuda crizei energetice care a lovit continentul nostru mai puternic decât la nivel global, cu riscul de a produce schimbări masive în structura economică europeană, cu pierderi de competitivitate și de atractivitate ca locație de producție.
Criza energiei, inflația
Totuși, creșterea prețurilor la energie afectează statele membre UE în grade diferite datorită politicilor lor energetice individuale: în timp ce costurile de producție în Franța sau în Spania, de exemplu, cresc relativ moderat, în alte țări precum Polonia presiunea este mare. Motivele țin de gradul de dependență de petrolul și gazele rusești ale fiecărui stat. Pe termen lung, astfel de diferențe ar putea duce la schimbări structurale în peisajul industrial european. O consecință fastă este accelerarea tranziției energetice, chiar dacă pe termen scurt unele guverne au recurs mai mult decât înainte de izbucnirea războiului la energie pe bază de combustibili fosili. Deși estimările inițiale privind impactul crizei energetice erau foarte pesimiste, evoluția din ultimul an demonstrează că efectele nu vor fi nici pe departe atât de grave, cum ar fi vehiculata dezindustrializare a Europei.
Europa Centrală și de Est sub reflector. Investitorii se repliază
Dacă ne referim la zona noastră geografică, este clar că războiul din Ucraina a pus ”reflectorul” asupra Europei Centrale și de Est și, implicit, asupra României. Liderii de afaceri din întreaga regiune se confruntă cu consecințele conflictului având, în același timp, un rol uriaș de jucat alături de factorii de decizie politică și de alți lideri. Deciziile de astăzi vor modela viitorul pentru deceniile următoare, așa că este încurajator să vedem optimismul moderat și hotărârea de a transforma, de a ajusta afacerile ca răspuns la criză, fie că vorbim de tranziție energetică, de relocări de producție sau de reorganizări ale lanțurilor de aprovizionare.
În regiunea Europei Centrale și de Est, conform sondajului PwC CEO Survey din 2023, jumătate dintre directorii executivi se pregătesc pentru tranziția către noi surse de energie în următorii 10 ani, planificând investiții în noi surse alternative de energie în următoarele 12 luni. Este un semn bun care va spori și capacitatea companiilor de a răspunde provocărilor legate de climă.
Fiind lângă Ucraina, regiunea Europei Centrale și de Est a fost inițial, la declanșarea războiului, privită cu teamă de investitori din cauza expunerii foarte mari la riscul instabilității geopolitice. Un bun exemplu al acestor preocupări a fost, la izbucnirea războiului, piața valutară. Aceste îngrijorări s-au disipat destul de repede, nu pentru că importanța războiului s-a diminuat, ci pentru că investitorii au realizat că riscurile geopolitice sunt globale, nu locale și că nu diferă semnificativ de alte provocări majore cu care se confruntă societatea globală. Astfel, dacă fluxul de investiții străine directe în regiune s-a diminuat în al doilea trimestru al anului 2022, atât din cauza războiului, cât și ca parte dintr-un fenomen global legat de diverși factori, precum ratele mai mari ale dobânzilor, criza energetică, ulterior s-a redresat. În România, investiţiile directe ale nerezidenţilor au urcat cu 33,37% în 2022, la 10,69 miliarde de euro, comparativ cu 8 miliarde de euro în anul anterior, conform Băncii Naţionale a României.
Noi rute comerciale, schimbări ale lanțurilor de aprovizionare, relocarea producției
O altă consecință a războiului este apariția unor noi rute comerciale și schimbări ale lanțului de aprovizionare. Multe companii din Europa caută să diversifice aceste rute, din cauza riscului crescut de întrerupere a lanțurilor de aprovizionare. De această tendință pot beneficia țări ca România, având în vedere că regiunea noastră a fost o destinație importantă pentru nearshoring și offshoring pentru producătorii din Europa de Vest. Conform unei analize a rețelei PwC, destinațiile de relocare în urma schimbărilor din lanțurile de aprovizionare sunt în ordine Polonia, Germania, Turcia. România se află pe locul 7 din această perspectivă la nivel global, ceea ce este încurajator pentru țara noastră. Astfel, țara noastră poate beneficia de fenomenul de nearshoring la nivel mondial.
Concluzionând, presiunile asupra mediului economic vor continua, implicațiile războiului se vor resimți mulți ani, dacă nu chiar decenii, iar afacerile trebuie să se adapteze și să facă schimbări pentru a supraviețui și a se dezvolta în acest context incert și riscant, uitându-se la eventualele oportunități.
Opinie emisă la solicitarea Agerpres
