Agenda de mâine Features Servicii Financiare

Confruntate cu multiple presiuni și schimbări, băncile caută să-și reinventeze modelele tradiționale

Dacă acțiunile tale inspiră pe alții să viseze mai mult, să învețe mai mult, să facă mai mult și să devină mai mult, ești un lider, spune Simon Sinek în cartea “Liderii mănâncă ultimii”. Despre lideri și leadership s-a scris, se scrie și se va scrie și, cu toate că există multe opinii în ceea ce privește rolul acestora în societate, un lucru este cert: nevoia de a avea lideri este constantă nu doar în viața profesională cât și, poate de cele mai multe ori, în cea personală.

Economia globală se îndreaptă către “un deceniu pierdut” pe fondul evoluțiilor din ultimii ani generate în principal de pandemie și războaie, conform analizelor Băncii Mondiale. Pandemia a afectat economia într-un context caracterizat de rate scăzute ale dobânzii și de rate ridicate ale datoriei, forțând băncile centrale să adopte măsuri extraordinare, iar politicile fiscale au fost ajustate pentru stabilizarea macroeconomică și impulsionarea redresării economiilor. De atunci însă, contextul macroeconomic s-a schimbat, iar inflația mare a impus menținerea dobânzilor ridicate care limitează potențialul de creștere economică, în vreme ce datoriile publice și private ating niveluri record, generând riscuri ridicate de instabilitate financiară. Guvernele au nevoie de venituri bugetare mai mari și au început să reverseze tendința politicilor fiscale, majorând impozitarea. Pentru a preveni o eventuală criză financiară, reglementările băncilor centrale s-au înăsprit. Mai mult, digitalizarea și imperativul ESG (Environmental, Social, Governance) au impact pe de-o parte asupra priorităților de investiții ale băncilor pentru a-și remodela operațiunile, iar pe de altă parte asupra deciziilor de creditare.

În acest context, băncile se află pe fronturi multiple în același timp: înăspresc standardele de creditare, monitorizează îndeaproape fluxurile de depozite, raționalizează operațiunile, pun deoparte mai mulți bani pentru creditele potențial neperformante. În același timp, tehnologiile și inovarea, concurența tot mai mare, complexitatea reglementărilor și evoluția așteptărilor clienților pun o presiune imensă asupra modelelor de afaceri tradiționale. Astfel, băncile trebuie să aloce mai multe resurse pentru a-și adapta modelul la nevoile în schimbare ale clienților. Ca urmare, se confruntă atât cu gestionarea dificultăților de piață, cât și cu identificarea soluțiilor care să le  diferențieze pentru a-și îmbunătăți competitivitatea. 

Principalul factor al transformării este chiar comportamentul consumatorilor care caută servicii financiare personalizate, simple și digitale. Chiar dacă la nivel global fintech-urile se confruntă cu o scădere, după avântul din perioada pandemiei, ele continuă să fie un catalizator al transformării în serviciile financiare. Dezvoltarea rapidă a sectoarelor de fintech și de tehnologie din ultimii ani, precum și schimbările în comportamentul consumatorilor le impun băncilor să-și adapteze într-un ritm alert atât produsele, cât și modul în care acestea ajung la clienți, potrivit raportului PwC Retail Banking Monitor 2023. În mod cert retailul bancar trebuie să-și schimbe abordarea vânzărilor: de la o strategie ramificată bazată pe multiple canale la una integrată folosind mediul digital. Noul model va continua să evolueze, însă este esențial să se țină cont de cinci factori: îmbunătățirea experienței clienților, integrarea canalelor de vânzare și a modelelor de interacțiune complementare, regândirea proceselor și structurii organizaționale pentru a livra conform noii abordări, consolidarea infrastructurii tehnologice, a bazelor de date, a managementului securității și a conformității proceselor.

Pentru a se diferenția pe o piață aglomerată și de noii jucători, băncile mizează tot mai mult pe creșterea datorată anumitor segmente de clienți. Fie că este vorba de servicii comerciale pentru întreprinderile mici, antreprenori, de o experiență mai bună în domeniul creditelor ipotecare sau de o concentrare pe nevoile unei singure industrii, băncile reacționează la concurență pe baza punctelor lor forte și exploatând nișele de piață. De asemenea, numeroase bănci și-au dezvoltat capacități de consiliere la distanță și au transferat un număr semnificativ de clienți de retail și IMM-uri către această nouă abordare. 

Însă nu trebuie uitat un lucru important: provocarea este și mai mare având în vedere că dinamica inflaționistă din Europa pune în continuare presiune pe gestionarea costurilor în domeniul bancar. Prin urmare băncile vor traversa o nouă perioadă cu multe provocări în care trebuie să echilibreze nevoia de a cheltui pentru a crește competitivitatea, cu necesitatea de a gestiona un set tot mai mare de riscuri financiare și nefinanciare. Toate acestea vor impune investiții continue în capacitățile digitale, împreună cu reduceri strategice de costuri, pentru a face față unei încetiniri economice așteptate, suprareglementării și taxării în creștere.

În ceea ce privește taxarea, pentru băncile din România, măsura de impozitare suplimentară adoptată recent de guvern și care se va aplica de anul viitor, va însemna evident costuri suplimentare. Primele cele mai mari zece bănci de pe piața românească vor plăti, conform calculelor noastre, un impozit pe cifra de afaceri între 23% și în unele cazuri peste 100% din impozitul pe profit datorat, în primii doi ani de la intrarea în vigoare a măsurii, în care cota aplicată va fi de 2%. Cele mai afectate sunt băncile care aveau o cotă efectivă de impozitare mică și care beneficiază de anumite facilități fiscale (precum neimpozitarea veniturilor din dividende, facilitatea privind profitul reinvestit etc.). 

În același timp, ESG continuă să fie un factor determinant în strategia băncilor, fie că este vorba de operațiuni, împrumuturi, investiții, gestionarea riscurilor sau conformitate. De la energie la defrișări de păduri sau extracții petroliere, jucătorii din industria financiară pot controla expunerile la riscurile ESG ale clienților pe care îi finanțează. Din acest motiv și presiunea asupra sectorului financiar de a acționa sustenabil și de a lua în considerare riscurile ESG în activitatea lor este foarte ridicată.

În timp ce pentru a profita de beneficiile tangibile și intangibile ale unei raportări ESG de încredere, băncile trebuie să se implice în toate cele trei aspecte ESG. Riscul climatic pare însă că atrage cea mai mare atenție din partea părților interesate, datorită importanței și complexității sale pentru instituțiile financiare. 

Băncile din Uniunea Europeană aflate sub supravegherea Băncii Centrale Europene (BCE) au fost avertizate în ultimul raport emis de BCE că cele mai multe dintre ele nu sunt pregătite pentru transformarea ESG. Când vorbim de managementul riscurilor, doar una din două bănci a reușit să-și contureze procese de identificare, evaluare și gestionare a riscului climatic. Mai puțin de una din patru bănci și-a testat portofoliile de credite împotriva unor astfel de riscuri. În ceea ce privește indicatorii folosiți pentru monitorizarea acestor expuneri, BCE a remarcat că ”ambițiile nu sunt întotdeauna susținute de informații relevante”.

Având în vedere mediul concurențial, pentru a câștiga cotă de piață, băncile iau tot mai mult în considerare creșterea anorganică prin intermediul unei achiziții. Ca urmare, pe piața locală, anul acesta, fuziunile și achizițiile în sectorul serviciilor financiare au continuat cu tranzacții importante. 

Prioritățile de supraveghere ale BCE pentru următorii ani sunt legate de consolidarea rezistenței la șocurile macrofinanciare și geopolitice, respectiv de gestionarea riscului de credit și de diversificarea finanțării pentru a gestiona riscul de credit. BCE arată că actualele turbulențe de pe piață și, în special, ceea ce se întâmplă în sectorul energetic afectează în mod clar și alte sectoare care devin mai vulnerabile, cele care sunt energofage, precum prelucrarea materiilor prime, transport sau produse chimice, chiar și sectorul alimentar și construcțiile. Așadar se va pune accent pe cum evaluează băncile riscul de credit în aceste sectoare afectate. În ceea ce privește retailul, până în prezent, băncile ar putea înregistra venituri mai mari din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor de pe piață. Dar, rămân acele portofolii de credite care au o rată a dobânzii variabilă și un grad ridicat de a intra în categoria creditelor neperformante.

Totuși, de la criza financiară globală din 2008, instituțiile financiare se află, în general, într-o poziție mai bună în ceea ce privește conformitatea și acoperirea riscurilor, iar acest lucru se datorează investițiilor masive alocate în această direcție. 

Concluzionând, în ciuda incertitudinii și condițiilor macroeconomice dificile, acum este momentul băncilor de a-și îmbunătăți strategiile de creștere, astfel încât să fie pregătite să obțină cotă de piață mai mare atunci când economia va reintra pe trendul de creștere. 

Acest articol face parte din proiectul editorial PwC România ”Agenda de mâine” care se va derula până la finalul acestui an și care își propune să pună în discuție contextul și perspectivele care pot ghida afacerile să ia decizii informate în mijlocul schimbărilor. Articolele anterioare din serie pot fi citite aici.

Share
Share
Share