Dacă primul an de raportare în conformitate cu Directiva privind raportarea de sustenabilitate a companiilor (CSRD) a reprezentat un test de adaptabilitate pentru instituțiile financiare din România, cel de-al doilea an confirmă o imagine mai nuanțată: procesul de raportare se maturizează, dar provocările se diversifică. Pe fondul unor schimbări accelerate în cadrul de reglementare – de la pachetul Omnibus I la revizuirea ESRS și noile cerințe Pillar 3 ESG, sectorul bancar se confruntă simultan cu nevoia de a optimiza ce a construit și de a se pregăti pentru un cadru normativ în continuă reconfigurare.
Aceste concluzii au fost dezbătute în cadrul evenimentului „Insights for Financial Services on CSRD Reporting – Moving Beyond Year 1″, organizat de PwC România în luna iunie 2026, în cadrul căruia echipa noastră a prezentat rezultatele unor studii realizate de PwC pe baza declarațiilor de sustenabilitate publicate de 9 grupuri financiare și bănci din România (analiza comparativă FY2024 vs. FY2025), respectiv 43 de grupuri bancare din 14 țări europene.
Rapoarte mai lungi, retratări mai frecvente, dar o maturitate în creștere
Al doilea ciclu de raportare a adus declarații de sustenabilitate mai extinse, media crescând de la 204 pagini în FY2024 la 244 pagini în FY2025 pentru instituțiile financiare românești. Această creștere poate reflecta atât includerea de noi categorii de informații (de exemplu, noi categorii de emisii Scope 3, date granulare privind emisiile finanțate), cât și un efort mai mare de transparență. Totuși, comparația cu instituțiile europene (153 pagini in medie) arată că este încă loc de optimizare.
Totodată, majoritatea instituțiilor financiare românești (78%) au raportat retratări ale cifrelor din anul anterior, iar 89% au indicat schimbări metodologice, în principal în calculul emisiilor finanțate, metodologia de evaluare a materialității și formula de calcul a indicatorilor aferenți Taxonomiei UE. Procentul de retratări depășește semnificativ media europeană (53%) și poate fi un semn al maturizării, băncile din România rafinând între timp procesele de colectare, calcul și analiză.
În 2025, Comisia Europeană a adoptat în regim de urgență așa-numitul „Quick Fix”, o modificare legislativă care a permis companiilor din primul val să continue să aplice prevederile tranzitorii din primul an și chiar să beneficieze de facilități suplimentare, amânând raportarea anumitor informații complexe până în anul financiar 2026. În acest context, toate instituțiile financiare românești au ales să profite de această flexibilitate și au aplicat în medie între trei și patru prevederi tranzitorii, față de 61% dintre instituțiile din eșantionul la nivel european. Prevederile alese au vizat zone precum efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților identificate și informații corespunzătoare lanțului valoric al instituției.
Guvernanța ESG devine structurală
Unul dintre cele mai notabile progrese față de primul an de raportare este consolidarea mecanismelor de guvernanță ESG. Instituțiile financiare românești nu doar că au structuri de guvernanță dedicate precum comitete ESG, dar anul acesta au atribuit responsabilități ESG mai clare la nivel operațional și au conectat în număr mai mare obiectivele ESG la remunerare și stimulente financiare (78% dintre instituțiile analizate față de 56% în anul financiar 2024). Aceste tendințe marchează trecerea de la ESG ca exercițiu de conformitate la ESG ca element integrat în modelul de business.
În ceea ce privește strategia, numărul băncilor cu ținte cantitative pe teme materiale sociale a crescut (6 din 9, față de 4 în anul financiar 2024), iar cele pe teme de mediu au rămas stabile (5 din 9). Niciuna dintre cele nouă bănci nu raportează ținte pe teme de guvernanță.
Evaluarea dublei materialități: rafinare metodologică, dar rezultate stabile
Al doilea an de raportare a adus mai puțină schimbare în ceea ce privește concluziile evaluării de materialitate și mai multă evoluție în modul în care acestea sunt fundamentate.
Numărul mediu de impacturi, riscuri și oportunități (IRO-uri) identificate de instituțiile financiare românești a rămas practic neschimbat: 34 de IRO-uri în anul financiar 2025, față de 33 în FY2024. Temele „nucleu” – E1 (Schimbări climatice), S1 (Forța de muncă proprie) și G1 (Conduita în afaceri) – au fost raportate ca materiale de toate cele 9 instituții analizate. În schimb, E3 (Apă și resurse marine), E5 (Economia circulară) și S2 (Lucrătorii din lanțul valoric) au fost deprioritizate. 6 din 9 bănci (față de 5 în anul financiar 2024) au definit și topicuri specifice entității, precum finanțarea sustenabilă, securitatea cibernetică, combaterea criminalității financiare sau educația financiară, extinzând astfel lista standardizată ESRS.
Evaluările de materialitate ale instituțiilor financiare românești sunt ușor mai înguste și mai orientate spre topicuri sociale comparativ cu instituțiile europene, care acoperă un spectru mai larg de topicuri de mediu.
Cea mai frecventă schimbare metodologică raportată a fost îmbunătățirea procesului de consultare a părților interesate (stakeholder engagement), mai multe banci implicand direct părțile interesate interne si externe prin chestionare, interviuri și sesiuni de consultare dedicate procesului de DMA.
Atât calitatea datelor, cât și rata activelor verzi (GAR) se îmbunătățesc
Nu este o noutate faptul că, pentru sectorul bancar, emisiile finanțate reprezintă peste 98% din totalul emisiilor (Categoriile 1 + 2 + 3). Cu alte cuvinte, amprenta de carbon a unei bănci este determinată în mod covârșitor de portofoliul de creditare, nu de operațiunile proprii.
Scorul mediu al calității datelor s-a îmbunătățit de la 3,94 în anul financiar 2024 la 3,54 în 2025, reprezentând un progres real, deși încă departe de nivelul optim. Scăderea scorului indică o îmbunătățire a calității și fiabilității datelor utilizate pentru calculul emisiilor finanțate (ex. mai puține estimări, mai multe date reale de la clienți), ceea ce reflectă astfel progres în maturitatea proceselor de colectare și validare a datelor ESG, inclusiv comunicare mai bună cu clienții și utilizarea unor metodologii mai robuste.
Rata activelor verzi (Green Asset Ratio – GAR) a băncilor românești a înregistrat creșteri notabile în 2025: de până la 5 ori în medie față de anul anterior. Totuși, o analiză mai atentă arată că această evoluție este determinată parțial de factori metodologici:
- Adoptarea noilor reguli simplificate de raportare a Taxonomiei UE (Regulamentul Delegat 2026/73) – care introduc modificări în metodologia de calcul a indicatorilor cheie, reducând numitorul GAR prin excluderea anumitor expuneri;
- Îmbunătățirea metodologiei pentru eligibilitatea și alinierea portofoliului de credite ipotecare – îmbunătățirea datelor privind certificatele energetice (EPC) a extins eligibilitatea și finalizarea și fundamentarea analizelor DNSH (Do No Significant Harm – principiul conform căruia activitatea nu trebuie să producă prejudicii semnificative asupra altor obiective de mediu) a condus la alinierea portofoliilor în cazul unora dintre băncile din eșantion.
Indicatorul GAR Flow, care arată eligibilitatea/alinierea creditelor noi acordate în cursul anului, a înregistrat creșteri mai mari față de Indicatorul GAR Stock, ceea ce sugerează că noua originiare este mai verde decât portofoliul legacy – un semnal pozitiv pentru viitor.
Planurile de tranziție: un pas înapoi pe fondul relaxării legislative
Pe fondul relaxării legislative, băncile românești au făcut un pas înapoi în privința angajamentelor privind pregătirea planurilor de tranziție climatică.
În 2024, doar 2 din 9 bănci aveau un plan de tranziție în vigoare, dar alte 4 se angajaseră public să adopte unul până în 2027 sau 2028. Odată cu eliminarea obligației de publicare a planurilor de tranziție net-zero (în contextul simplificării Omnibus), mai multe bănci au renunțat la angajamentele anterioare. Astfel, raportările fie omit complet referirile la planuri de tranziție, fie se limitează la cele prudențiale, solicitate de Ghidul EBA privind administrarea riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG).
Prin contrast, la nivel european, 70% dintre grupurile bancare afirmă că țintele lor de reducere a emisiilor sunt compatibile cu limitarea încălzirii globale la 1,5°C, în linie cu Acordul de la Paris.
Ce urmează: cinci priorități pentru instituțiile financiare
Pe baza constatărilor din cel de-al doilea an de raportare și a evoluțiilor regulatorii, identificăm cinci priorități strategice:
- Pregătirea pentru ESRS revizuite (FY2027), deși aduc simplificare, necesită ajustări metodologice semnificative (de exemplu aplicarea unei abordări top-down” în DMA, revizuirea prevederilor referitoare la gradul de semnificație a informațiilor, flexibilitate sporită în definirea perimetrului de raportare a emisiilor de GES, introducerea derogărilor pentru cost sau efort nejustificat – “undue cost and effort” relief;
- Menținerea ambiției climatice, chiar dacă prezentul cadru de reglementare oferă mai multă flexibilitate, băncile rămân actori esențiali în procesul de tranziție spre o economie verde, astfel că ne așteptăm ca investitorii și autoritățile de reglementare să urmărească în continuare obiectivele și strategiile de tranziție net-zero ale instituțiilor financiare;
- Tratarea raportării ESG ca infrastructură permanentă, nu ca proiect anual – în special în contextul Pillar 3;
- Investiții în arhitectura de date cu scopul îmbunătățirii scorurilor de calitate a datelor, simplificării colectării prin automatizare și integrării cu sistemele de management al riscurilor;
- Adoptarea de soluții tehnologice pentru eliminarea zonelor de risc operațional din procesul de raportare și asigurarea coerenței între raportarea CSRD, Taxonomie, Pillar 3 și managementul intern al riscurilor.
Al doilea an de raportare CSRD pentru sectorul financiar confirmă că sustenabilitatea nu mai este un „nice to have”, ci mai degrabă un element structural al infrastructurii de guvernanță și raportare a unei bănci. Paradoxul momentului este că, deși cadrul de raportare este în proces de simplificare, complexitatea de fond a integrării ESG în modelele de business crește. Instituțiile care vor trata această perioadă de tranziție ca pe o oportunitate de a construi sisteme robuste și adaptabile, nu doar de a bifa conformitatea, vor fi cele mai bine poziționate în peisajul financiar european al următorului deceniu.
Studiul PwC România „Insights for Financial Services on CSRD Reporting – Moving beyond Year 1″ a fost prezentat în iunie 2026 de Monica Popescu (Director, Financial Services), Alina Ararau (Senior Manager), Andreea Glomnicu (Manager) și Antoanela Ioniță (Deputy Manager).
