Criza pandemică accelerează schimbarea pentru angajați: În doi-trei ani, sute de mii de locuri de muncă vor necesita abilități digitale

Dacă în urmă cu un an studiul PwC România Workforce Disruption Index arăta că, în următorul deceniu, 275.000 angajați români ar trebui să învețe abilități digitale noi ori superioare (upskilling) pentru a-și menține sau găsi locuri de muncă,  estimările în contextul pandemiei – care a accelerat digitalizarea – devansează termenul cu cel puțin cinci ani.

Deja considerată de mai mulți ani un fenomen disruptiv pentru forța de muncă, transformarea digitală a fost grăbită în ultimele luni odată ce multe activități s-au mutat în mediul virtual mai rapid decât se anticipa. În aceste condiții, adaptarea competențelor trebuie să aibă loc mai repede atât pentru că tot mai multe activități economice și sociale se desfășoară online, cât și pentru că automatizarea va înlocui mai curând decât se prognoza unele locuri de muncă. Aceasta nu este o amenințare.  Este un îndemn pentru angajați și angajatori să fie pregătiți pentru realitatea pe care trebuie să o gestionăm. Nevoia de abilități digitale tot mai sofisticate crește rapid și schimbă cererea pe piața muncii. În ultimele luni, am fost toți obligați să evoluăm în lumea online – unii fiind abia în faza de ”alfabetizare” digitală, în timp ce alții au adăugat noi competențe sau le-au dezvoltat pe cele existente. Au apărut instrumente noi de comunicare, s-au sofisticat cele existente și s-au accentuat cerințele de securitate cibernetică. Și lucrurile nu se opresc aici. Trebuie să ne analizăm mai cu atenție ceea ce știm să facem efectiv și cum ar putea să arate în viitor profesia pentru care suntem pregătiți în acest moment.

Citește mai mult

Capitalul uman şi educaţia: Cui i-e frică de tehnologie?

În următoarele decenii, anumite profesii vor fi preluate treptat de algoritmii informatici. Previziunile PwC din studiul Workforce Disruption Index arată că, până în 2029, peste 600.000 de locuri de muncă din România vor fi afectate de tehnologie: 275.000 ar urma să dispară, în special din producţie, agricultură şi utilităţi, iar 325.000 să fie create, mai ales în sănătate, educaţie şi alte servicii. Cu o condiţie, însă. Angajaţii să dobândească noi competenţe digitale sau să le îmbunătăţească pe cele existente pentru a se adapta noilor profesii.

Citește mai mult