OECD (Organizația de Coordonare și Dezvoltare Economică) a publicat în luna iulie statisticile din rapoartele pentru fiecare țară în parte (Country-by-Country sau CbC), principala concluzie desprinsă fiind existența de neconcordanțe între locația în care se raportează profiturile și locația în care se desfășoară activitățile economice. Astfel, societățile cu rezidența în țări recunoscute ca locații de tip holding au raportat o pondere relativ ridicată a profiturilor, raportată la numărul de angajați sau nivelul activelor corporale.
În acest context, colectarea și o analiză eficientă a datelor din rapoartele CbC vor deveni pe termen scurt și mediu o prioritate a autorităților fiscale din toată lumea, în vederea dezvoltării de instrumente de evaluare a riscului fiscal național. Inclusiv în raportul de performanţă al ANAF pentru anul 2019 publicat recent se precizează faptul că datele din rapoartele CbC sunt deja valorificate în cadrul analizelor de risc privind prețurile de transfer.
Astfel, este important ca managementul local al companiilor să verifice obligativitatea acestei raportări și în caz afirmativ dacă raportul CbC fost depus într-o țară membră UE. În România, amenzile pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a Raportului CbC, sunt cuprinse între 30.000 lei și 100.000 lei conform art. 336 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Ținând cont de oportunitățile oferite de tehnologie, utilizarea de soluții software poate facilita vizualizarea și analizarea datelor din Rapoartele CbC, necesare și pentru identificarea de soluții pentru corectarea politicilor de prețuri de transfer.
Context
Parte a raportului integrant privind impozitul pe profit la nivel global, OECD a prezentat informații despre activitățile fiscale și economice globale ale aproximativ 4.000 de grupuri multinaționale, ce operează în peste 100 de jurisdicții. Rapoartele pentru fiecare țară în parte sunt valabile pentru primele situații depuse, și anume pentru anul fiscal 2016.
CbCr (Country-by-Country Reporting) a fost implementat ca parte din Acțiunea 13 a proiectului împotriva BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) al OECD. Acest proiect amplu a implicat colaborarea a 135 de state în vederea combaterii practicile grupurilor multinaționale de evitare a impozitării, bazate pe exploatarea anumitor carențe legislative.
În cadrul CbCr, grupurile multinaționale mari trebuie să dezvăluie informații importante privind profiturile, imobilizările corporale, angajații, precum și locul în care își plătesc impozitele, în fiecare țară în care își desfășoară activitatea.
Scopul primar al rapoartelor CbC este de a furniza autorităților fiscale informațiile necesare pentru a analiza comportamentul fiscal al companiilor în scopul realizării analizelor de risc.
Informații de interes pentru companiile din România
Este important de reținut și faptul că termenul pentru depunerea raportului CbC este 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului de întreprinderi multinaționale, iar notificarea trebuie depusă până în ultima zi a anului fiscal de raportare. De exemplu, 31 decembrie 2020 este termenul de depunere a notificării pentru anul fiscal calendaristic 2020 și a raportului CbC pentru anul fiscal calendaristic 2019.
Trebuie amintit că legislația în vigoare obligă grupurile de companii multinaționale, care au rezidență fiscală și în România și care înregistrează un venit consolidat la nivel de grup mai mare de 750 milioane euro în anul fiscal precedent de raportare, să depună Raportul CbC, precum și o notificare privind calitatea entității constitutive, respectiv privind identitatea și rezidența fiscală a entității raportoare a grupului.
În cazul în care la nivel de grup se decide ca o entitate din alt stat cu care România are încheiat un acord de schimb de informații să depună Raportul CbC (i.e. în acest moment doar statele membre UE), entitatea din România va fi nevoită sa depună doar notificarea cu privire la calitatea acestora în cadrul grupului de întreprinderi multinaționale, respectiv identitatea și rezidența fiscală a societății raportoare.
Publicația anuală recentă a OECD oferă un volum considerabil de informații și statistici utile cu privire la impozitarea profiturilor dintr-un grup divers de țări. Din analiza informațiilor statistice pentru anul 2016, la nivelul României am putut remarca următoarele aspecte:
- 223 de grupuri multinaționale (altele decât cele cu origine în Statele Unite ale Americii) au raportat informații despre 553 de entități cu rezidență fiscală în România;
- Cele 553 entități cu rezidența fiscală în România au raportat venituri totale înregistrate peste 25 miliarde de dolari.
Alte aspecte cheie constatate de OECD
Deși datele agregate raportate de OECD conțin anumite limitări și nu este posibilă detectarea tendințelor comportamentului grupurilor multinaționale prin raportare la un singur an de date, din noile statistici s-au putut observa și alte aspecte interesante, cum ar fi:
- Veniturile pe angajat tind să fie mai mari în țările cu rată zero a cotei impozitului pe profit, sau în țările recunoscute ca locații de tip holding;
- În medie, ponderea veniturilor din tranzacții cu persoane afiliate în totalul venituri este mai mare în țările recunoscute ca locații de tip holding.
