Amortizarea mijloacelor fixe pe perioada închiderii sau suspendării activității economice: Implicații contabile și fiscale

În contextul reducerii, închiderii sau suspendării activității economice pe parcursul stării de urgență și de alertă, contribuabilii s-au confruntat cu numeroase situații în care legislația fiscală s-a dovedit lacunară în ceea ce privește tratarea situațiilor atipice generate de condițiile actuale de funcționare. O astfel de situație vizează regimul contabil și fiscal aferent amortizării mijloacelor fixe ca urmare a neutilizării sau utilizării reduse a acestora pe perioada pandemiei.

Pornind de la prevederile Codului Fiscal,  amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil este pus în funcțiune. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

  • este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terților sau în scopuri administrative;
  • are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;
  • are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Așadar, ce se întâmplă cu amortizarea fiscală în momentul în care un mijloc fix nu mai este utilizat, temporar, ”în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii”? Ar trebui să se mai calculeze amortizarea contabilă și fiscală pentru acestea? Cum este afectată deducerea amortizării fiscale de trecerea în conservare a mijloacelor fixe?

Pentru a răspunde acestor întrebări și eventualelor neclarități legislative, Ministerul Finanțelor Publice a publicat în data de 24 august 2020 un comunicat care trece în revistă prevederile legislative existente și aduce clarificări cu privire la regimul contabil și fiscal aferent amortizării în perioada de închidere/suspendare a activității ca urmare a instituirii stării de urgență/ alertă, pe care le vom expune în continuare.

Regim amortizare din perspectivă contabilă

Conform reglementărilor contabile în vigoare (OMFP nr. 1802/2014) pe perioada neutilizării unui mijloc fix neamortizat complet, amortizarea nu este nici întreruptă, nici diminuată în funcție de utilizarea redusă a acestuia. O excepție de la această regulă apare în cazul utilizării metodei de amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, în care cheltuielile de amortizare pot fi zero atunci când nu există producție, amortizarea bazându-se în acest caz pe utilizarea activului  (de ex. situația echipamentelor și utilajelor din fabricile închise pe perioada stării de urgență).

Cu toate acestea, reglementările contabile în vigoare prevăd și situația mijloacelor fixe trecute în conservare, în cazul cărora, în funcție de politica contabilă adoptată, entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea sau o cheltuială aferentă ajustării pentru deprecierea constatată. Totodată, potrivit legii, trecerea în conservare a mijloacelor fixe poate justifica revizuirea duratei de amortizare dacă utilizarea acestora e întreruptă pe o perioadă îndelungată.

Așadar, după cum punctează și comunicatul MFP, amortizarea contabilă nu încetează atunci când activul nu este utilizat din cauza reducerii parțiale sau totale a activității în cadrul căreia era utilizat, exceptând:

  • situația mijloacelor fixe aflate în conservare, în cazul cărora, în funcție de politica contabilă adoptată, se pot înregistra cheltuieli cu ajustările pentru depreciere.  
  • situația mijloacelor fixe pentru care se utilizează metoda amortizării pe unitate de produs sau serviciu, în lipsa derulării activității de producție.

Regim amortizare din perspectivă fiscală

Din punct de vedere fiscal, valoarea fiscală rămasă neamortizată, aferentă mijloacelor fixe trecute în conservare, la momentul trecerii în conservare, se recuperează pe durata normală de utilizare rămasă, începând cu luna următoare ieșirii din conservare a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală.

Așadar, potrivit prevederilor de mai sus și confirmării oferite de MFP prin comunicatul emis, amortizarea fiscală nu se poate deduce pe perioada trecerii mijloacelor fixe amortizabile în regim de conservare, amortizarea fiscală urmând a se deduce începând cu luna următoare ieșirii din conservare, cu recalcularea cotei de amortizare fiscală aplicabilă valorii fiscale rămase neamortizată la momentul trecerii în conservare.

Nu în ultimul rând, comunicatul confirmă că sunt deductibile fiscal cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe neutilizate ca urmare a reducerii sau închiderii activității în situația în care acestea nu sunt trecute în regim de conservare, întrebare care s-a aflat pe agenda multor contribuabili.

Totuși, o astfel de abordare este contrară practicii de până acum a organelor de control, care, în baza acelorași prevederi legislative, refuzau deductibilitatea amortizării fiscale aferente mijloacelor fixe neutilizate, pe motiv că acestea nu sunt folosite în scopul desfășurării activității economice. Astfel, în lipsa unor prevederi adiționale introduse în legislație, această zonă ar putea lăsa loc de interpretare în continuare.

În concluzie, prin comunicatul emis, MFP încearcă să aducă lumină în ceea ce privește posibilitatea contribuabililor de a deduce amortizarea fiscală aferentă mijloacelor fixe neutilizate sau a căror utilizare s-a redus semnificativ în contextul reducerii activității sau închiderii / suspendării acesteia pe parcursul stării de urgență / alertă. Aceasta este o veste bună pentru contribuabilii deja greu încercați de efectele pandemiei COVID-19. Pe de altă parte însă, în lipsa unor prevederi mai clare introduse și în legislația fiscală, deductibilitatea amortizării fiscale pentru aceste mijloace fixe ar putea rămâne în continuare la aprecierea organelor de control într-o viitoare inspecție fiscală.


Puteți citi și: