Tax & Legal

Măsurile de reducere a consumului de produse din plastic de unică folosință intră în vigoare în 3 iulie. Cine va resimți impactul?

Au trecut deja aproape 2 ani de când Parlamentul European a adoptat Directiva (UE) 2019/904 („Directiva de plastic”) privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, iar termenul limită pentru implementarea măsurilor prevăzute de aceasta se apropie vertiginos.

Au trecut deja aproape 2 ani de când Parlamentul European a adoptat Directiva (UE) 2019/904 („Directiva de plastic”) privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, iar termenul limită pentru implementarea măsurilor prevăzute de aceasta se apropie vertiginos.

Restricțiile de piață și marcarea regulilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, în timp ce cerințele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică începând cu 3 iulie 2024, iar măsurile de responsabilitate extinsă a producătorului se aplică de la 31 decembrie 2024.

În pofida faptului că mai sunt doar 4 luni până când statele membre trebuie să adopte legislația privind măsurile impuse pentru interzicerea sau restricționarea comercializării produselor din plastic, statul român nu a inițiat încă un plan coerent în acest sens, nefiind publicat nici măcar un proiect de implementare a măsurilor expuse în această Directivă.

Așa cum ne-am obișnuit cel mai probabil un cadrul legislativ în acest domeniu va vedea lumina tiparului cu câteva săptămâni sau poate  doar cu câteva zile înainte de termenul limită. Deși agenții economici au început deja să-și adapteze strategia de afaceri în funcție de prevederile Directivei de plastic, cu siguranță noi vor trebui avute în vedere măsuri la momentul implementării legislației naționale.

Ce companii resimt impactul măsurilor adoptate de Directivă?

Având în vedere categoriile de produse pentru care Directiva introduce obligații, noile prevederi legale vor avea un impact semnificativ asupra multor industrii. Poate cea mai afectată industrie va fi cea a producătorilor de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut, care vor fi obligați fie să excludă anumite produse din portofoliu, fie să marcheze ambalajele acestora.

De asemenea, operatorii din industria tutunului vor fi obligați să marcheze corespunzător produsele din tutun ce conțin plastic, respectiv să suporte costul colectării și raportării datelor.

În același timp, comercianții care introduc pe piața națională produse din plastic de unică folosință trebuie să se asigure că acestea se conformează cu dispozițiile Directivei. În acest sens un impact semnificativ va fi resimțit la nivelul lanțurilor de magazine și a restaurantelor de tip fast-food care vor fi nevoiți sa înlocuiască paiele pentru băuturi, pungile de plastic ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile.

Cert este faptul că toți operatorii care comercializează ori produc bunuri din plastic de unică folosință vor resimți efectul costurilor suplimentare ce le vor fi impuse.

Mai mult decât atât, în vederea consolidării strategiei de a reduce consumul de plastic, Consiliul European a decis recent introducerea unei taxe, la nivelul UE, pentru deșeurile de ambalaje de plastic nereciclate. Această taxă ar urma să fie introdusă începând cu 1 ianuarie 2021, având o valoare de 0.8 euro/kg de plastic nereciclat.

Cu toate că, până la acest moment, nu a fost adoptat un mecanism pentru implementarea concretă a acestei taxe la nivelul tuturor părților implicate, este de așteptat ca instituțiile europene să legifereze această măsură în scurt timp. De asemenea, rămâne de văzut cum va fi transpusă această contribuție la nivelul României și în ce modalitate vor reuși autoritățile naționale să armonizeze noua taxă și contribuția deja existentă de 2 lei/kg pentru diferența dintre cantitatea de deșeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor de valorificare/ şi cantitățile de deșeuri de ambalaje efectiv valorificate/reciclate. Este interesant de urmărit și modul în care va fi transpusă taxa în legislație altor state, precum și care va fi impactul asupra operatorilor economici.

Ce se va întâmpla din 3 iulie 2021?

Odată cu adoptarea Directivei de plastic, Uniunea Europeană a decis adoptarea de măsuri pentru:

  1. Interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile si farfuriile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele/bețele pentru agitat băuturi, bețe care se atașează baloanelor, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.
  2. Reducerea consumului – statele au obligația să adopte măsuri pentru a diminua consumul anumitor tipuri de bunuri din plastic de unică folosință, pentru care nu există nicio alternativă, cum ar fi căni de băut, inclusiv huse și capace, și recipiente cu alimente preparate pentru consum imediat. Directiva impune o reducere cantitativă ambițioasă și susținută a consumului acestor produse până în 2026 (comparativ cu valoarea de referință din 2022
  3. Adoptarea unor cerințe specifice legate de produs – statele au obligația asigurării cadrului legal pentru ca dopurile și capacele din plastic ale recipientelor pentru băuturi cu o capacitate de maxim 3 l să rămână atașate de recipiente pe durata de utilizare a acestora (termen de transpunere: 3 iulie 2024). De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că sticlele pentru băuturi (PET-urile) vor conține plastic reciclat în proporție de cel puțin 25%, începând cu 2025, respectiv cel puțin 30%, începând cu 2030.
  4. Impunerea unor cerințe de marcare – anumite produse vor conține un marcaj clar, lizibil și indelebil, prin care consumatorii să fie informați cu privire la opțiunile de gestionare a deșeurilor aferente respectivelor produse precum și referitor la componența materialelor plastice în respectivul produs. Produsele care vor fi marcate astfel sunt produsele din tutun cu filtre, șervețelele umede, absorbantele igienice și paharele pentru băuturi.
  5. Realizarea colectării separate – statele membre vor asigura colectarea separată în vederea reciclării, până în 2025, a unui procent de 77% din produsele din plastic introduse pe piață, respectiv de 90% până în 2029. Totodată, Directiva impune masuri care vor conduce la schimbarea procesului de fabricație al acestor sticle, ele trebuind să conțină cel puțin 25% plastic reciclat pentru fabricarea lor până în 2025 (pentru sticlele PET), și 30% până în 2030 (pentru toate sticlele).
  6. Implementarea răspunderii extinse a producătorilor – potrivit principiului „poluatorul plătește”, statele au obligația implementării schemelor de răspundere extinsă a producătorilor pentru anumite produse din plastic de unică folosință, precum recipientele pentru alimente și băuturi, pahare, pachete și folii pentru alimente și pungi de transport din plastic subțire, șervețele umede, baloane, produse din tutun. Astfel, producătorii acestor tipuri de produse vor avea obligația suportării costurilor privind măsurile de sensibilizare, colectare a deșeurilor, respectiv raportării datelor. 
  7. Adoptarea unor măsuri de sensibilizare – statele vor adopta măsuri pentru a informa consumatorii și pentru a stimula comportamentul responsabil al acestora, în vederea reducerii deșeurilor provenite de la produsele din plastic de unică folosință

De ce a fost necesara adoptarea Directivei si care este scopul acesteia ?

Conform studiilor de specialitate întreprinse în acest domeniu, în 2016 au fost produse 335 de milioane de tone de plastic la nivel mondial, dintre care 60 de milioane de tone au fost produse în Uniunea Europeană. Principalul sector al pieței în Uniunea Europeană care folosește produse din plastic este cel al ambalajelor. Cu toate că în ultimii 10 ani rata de reciclare a deșeurilor din plastic a crescut cu aproximativ 80%, o cantitate considerabilă de plastic ajunge în continuare la groapa de gunoi, dar și în natură, având efecte extrem de nocive asupra mediului și animalelor.

Un studiu american publicat în anul 2019 cuantifică gradul de expunere al omului la aceste particulele de plastic din mediul înconjurător și concluzionează că anual, un adult ingerează peste 50.000 de microparticule, iar un copil aproximativ 40.000. Microparticulele, prin suprafața lor hidrofobă, pot îngloba o serie de alte particule, fiind în acest mod căi de transport pentru alte molecule toxice, printre care: hidrocarburi aromatice, pesticide, aditivi sau metale grele (cadmiu, zinc, nichel, plumb).

Citește și:

Eveniment: România a ajuns într-un punct de ”no return” în care trebuie să accelereze procesul de digitalizare. Principalele declarații

Având în vedere contaminarea mărilor și oceanelor cu plastic, o sursă de expunere o reprezintă speciile care trăiesc în aceste medii poluate.

Dat fiind ca plasticul rămâne în mediu sute de ani, omorând specii întregi de animale marine și păsări  și ajungând totodată în alimentele pe care le consumăm, UE a ajuns la concluzia că, deși s-au făcut pași importanți la nivel național, totuși obiectivele de prevenire și reducere a impactului anumitor produse din plastic de unică folosință, al produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile și al echipamentelor de pescuit care conțin plastic asupra mediului și sănătății umane nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci trebuie impuse prin acte normative adoptate la nivelul Uniunii. În acest sens a fost adoptata Directiva de plastic al cărui scop declarat a fost acela de a trasa direcțiile generale pentru prevenirea și reducerea impactului anumitor produse plastice asupra mediului și de a promova o tranziție către o economie circulară, prin introducerea unui număr de măsuri adaptate produselor reglementate de Directivă, inclusiv o interdicție la nivelul UE a produselor de plastic de unică folosință ori de câte ori sunt disponibile alternative.

Share
Share
Share