Contextul cauzat de pandemia COVID-19 a impus intervenția statului pentru susținerea afacerilor prin facilități fiscale, precum amânarea unor plăți de taxe, rambursarea de TVA cu control ulterior sau compensarea unor debite. Potrivit unui sondaj realizat de PwC România în cadrul Conferinței Anuale de Taxe 2021, „Viitorul începe azi: De la supraviețuire la reconstrucție. Noua politică fiscală, la ce ne așteptăm?”, 59% dintre companiile respondente se așteaptă ca statul să mențină facilitățile fiscale în perioada post-pandemie. Însă pe termen mediu și lung, aceste facilități implică un cost pentru buget, conducând la creșterea deficitului bugetar.
”Pachetul de stimuli fiscali a fost acordat în limitele permise de situația bugetară din 2020, an în care deficitul bugetar a ajuns la 9,8% din PIB. În timp ce cheltuielile publice cresc accelerat, veniturile bugetare scad în toate statele. Deși creșterea datoriei publice este opțiunea pe termen scurt pentru supraviețuirea afacerilor, fiscalitatea devine esențială în reconstrucția economiei pe termen lung”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale și juridice, PwC România.
El a arătat că redresarea încasărilor bugetare se poate face prin două direcții: îmbunătățirea colectării taxelor existente și/sau creșterea fiscalității. ”Majorarea taxelor, așa cum știm, se poate face rapid prin legislație, însă nu credem că ar avea efectul scontat, ci din contră ar împovăra mediul de afaceri și ar frâna revenirea economică. În cazul României este evident că poate fi îmbunătățită colectarea, soluția este întărirea administrației fiscale prin implementare de sisteme IT, pregătirea personalului, procese de reformă coordonate”, a spus Daniel Anghel.
Totuși, 51% dintre respondenții la sondajul PwC România se așteaptă la creșterea taxelor în acest an.
”Atingerea echilibrului bugetar în 2021 este o sarcină foarte dificilă pentru că este nevoie de bani la bugetul de stat pentru a asigura resursele necesare recuperării și relansării economice, dar și finanțării unor domenii importante: educație, sănătate, cercetare și inovare. Multe state au în vedere creșterea taxelor, dar se va întâmpla abia din 2022. O modificare a sistemului de taxe, dincolo de crearea unor dezechilibre competitive în țările din zona noastră, atrage după sine un impact direct asupra posibilității de redresare economică și relansare a companiilor”, explică Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.
ANAF vrea să implementeze în 2021 câteva proiecte în vederea digitalizării
ANAF derulează mai multe proiecte în vederea digitalizării, cum sunt cele privind casele de marcat, factura electronică, trafic control, SAF-T. În primul semestru vor fi interconectate casele de marcat. Factura electronică este prioritate pentru acest an, iar pentru trafic control implementarea este gândită tot pentru 2021, dar termenul de finalizare este martie 2022, a precizat președintele ANAF.
”Informatizarea ANAF reprezintă o problemă istorică și sistemică. Pierderile noastre sunt de multă vreme și constante ca efecte relativ la veniturile colectate. Strategia noastră de digitalizare este dezvoltată proiect cu proiect. Implementarea SAF-T a început și am avut prima rundă de consultări în luna februarie atît cu mediul de afaceri, cât și cu dezvoltatorii de soft. SAF-T este unul din cele șapte proiecte în curs de implementare pentru acest an”, a explicat Mirela Călugăreanu, Președintele ANAF.
Ea a arătat că, în cazul SAF-T, va începe un proiect pilot test pentru marii contribuabili, prin înrolarea pe bază de voluntariat, urmând ca de la 1 ianuarie 2022 să devină obligatoriu pentru marii contribuabili.
Referitor la SAF-T, reprezentanții ANAF au arătat că sistemul implementat în România va urmări arhitectura OCDE 2.0 și va cuprinde în prima fază datele din registrul jurnal: creanțele de încasat, datorii, mijloace fixe și inventar. Ulterior, sistemul va urmări și simplificarea și reducerea unor declarații, în special pe cele de TVA și impozit pe profit.
De asemenea, ANAF va derula un proiect de reclasificare a contribuabililor în mari, mijlocii și mici, întrucât ultima selecție s-a realizat în 2016, cu implementare din 2017.
30% din totalul controalelor realizate de ANAF în acest an vor fi prin ”desk audit”
Potrivit Georgianei Stoian, director general adjunct la Direcția Generală de Reglementare și Colectare Creanțe din ANAF, cea mai solicitată facilitate a fost eșalonarea la plată în formă simplificată. ”Am ajuns la peste 40.000 de contribuabili care au depus cereri. Ne gândim ca acest mecanism nou de eșalonare simplificată să îl preluăm în prevederile Codului de procedură fiscală.”, a menționat aceasta.
În ceea ce privește controalele fiscale, Sia Jiru, Director Gen. Adj., DG Coordonare Control Fiscal ANAF, a spus că în 2021 vor fi continuate controalele în domeniul comerțului electronic, iar în cazurile de risc fiscal ridicat în cadrul altor controale și cazuri de evaziune fiscală vor fi extinse acțiunile de control și către beneficiarii direcți ai companiilor. ”Vrem ca numărul de verificari prin desk audit să ajungă la 30% din totalul controalelor realizate de ANAF în acest an”, a punctat Mirela Călugăreanu.
