De peste un deceniu, PwC CEO Survey explorează percepțiile directorilor generali din România privind evoluția economiei, precum și perspectivele, provocările și oportunitățile de dezvoltare ale organizațiilor pe care le conduc. În acest an, raportul va fi lansat public pe 29 martie.
Pentru a avea o înțelegere mai aprofundată a viziunii unor lideri de afaceri din România, am realizat în cadrul raportului o serie de interviuri pentru rubrica ”Inside the mind of the CEO” cu: Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, Andreea Pipernea, CEO NN Pensii, Cătălin Radu, General Manager Bristol Myers Squibb, Mihaela Bîtu, CEO ING Bank, Julien Munch, CEO Carrefour, Raffel Volker, CEO E.ON România, Sergiu Manea, CEO BCR, Francois Bloch, CEO BRD Groupe Société Générale și Călin Costinaș, Deputy CEO Profi Rom Food.
Ce măsuri ați luat sau vă pregătiți să luați pentru face față provocărilor/riscurilor care amenință economia globală și locală?
Mihaela Bîtu, CEO ING Bank: Deși speram că anul 2022 va fi unul mai liniștit după perioada pandemiei, realitatea ne-a surprins cu noi șocuri: războiul din Ucraina, criza energetica, inflația la cote nemaiîntâlnite de mulți ani. Cu toate acestea, economia și societatea românească și-au demonstrat încă o dată reziliența și capacitatea de adaptare. Creșterea economică de 4,8% înregistrată anul trecut a depășit așteptările analiștilor, iar sectorul bancar este bine capitalizat și pregătit să facă față cu succes provocărilor. Desigur, este nevoie să fim în continuare vigilenți, date fiind incertitudinile geopolitice și economice, însă cred și sper că 2023 va fi un an de cvasi-normalizare. Deși nu ne așteptăm la o evoluție rapidă, inflația se înscrie pe un trend descrescător, iar perspectivele de creștere economică globală și locală par pozitive.
La nivelul ING România, avem o abordare prudentă, rezerve de capital și o politică de provizionare robustă, care ne permit să privim cu încredere în viitor și să fim aproape de clienții noștri, atât în vremuri bune, cât și în perioade mai dificile. În egală măsură, continuăm să investim sume importante în digitalizare și în îmbunătățirea permanentă a serviciilor și produselor noastre, iar echipa noastră rămâne dedicată direcției strategice axată pe inovație și experiența clienților. În 2022, spre exemplu, am lansat în premieră procesul digital și instant de aprobare financiară a creditelor ipotecare, iar spre finalul anului, am introdus două produse foarte competitive adresate tinerilor – Free@ING pentru adulții la început de drum și ING Young, adresat copiilor și familiilor. Și în acest an pregătim o serie de noutăți, atât în zona produselor pentru persoane fizice, cât și juridice.
De asemenea, facem progrese importante în domeniul sustenabilității, o prioritate a grupului ING. Credem cu tărie în importanța abordării sustenabile pentru noi și generațiile viitoare și suntem determinați să facilităm tranziția către o economie verde, precum și să ne reducem amprenta proprie de carbon până la nivelul net-zero. Avem ținte ambițioase și în acest domeniu și credem că protecția planetei noastre rămâne un obiectiv esențial, chiar dacă poate este privit de unii ca secundar în lumina evenimentelor prezente.
În concluzie, sperăm într.-un viitor mai bun, dar suntem pregătiți să ne adaptăm la noi scenarii și evenimente care desigur nu pot fi excluse, date fiind multiplele incertitudini cu care se confruntă omenirea.
Ce vă motivează să vă păstrați optimismul pentru viitorul companiei voastre și pentru evoluția economiei locale în următorii ani?
Mihaela Bîtu, CEO ING Bank: Din punct de vedere macroeconomic, evolutia economiei românești post-aderare a fost una absolut remarcabilă și avem motive să credem că traiectoria de convergență către economiile mai dezvoltate din vestul Europei se va păstra. Ne putem gândi spre exemplu la evoluția PIB/locuitor, la paritatea puterii de cumpărare care au avansat cel mai repede în România față de grupul țărilor din Europa de Est, la faptul că România continuă să aibă una dintre cele mai mari rate de creștere potențială din UE, la integrarea profundă în lanțurile de producție și distribuție europene, etc. De asemenea, deși nu este ceva iminent, stabilirea obiectivului de adoptare a euro are potențialul de a argumenta și mai mult punctele forte ale României și de a atrage noi investiții.
Dar surse de optimism vin și dinspre clienții noștri. Nu pot să nu remarc căldura cu care am reacționat ca popor atunci când a început războiul, reziliența de care am dat dovadă în ultimii ani, atât în perioada pandemiei, cât și acum, când tensiunile macroeconomice s-au intensificat.
Optimistă fiind, cred că o populație adaptabilă și activă social, aflată într-un context economic cu perspective pozitive, va prospera. și cred, deci, că perspectivele României, și implicit ale ING România, sunt eminamente pozitive.