Tax & Legal

OECD confirmă progrese în procedurile MAP și APA: România rămâne în joc, iar perspectivele pentru 2025 sunt optimiste 

Clasamentul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) rămâne și în privința anului 2024 un reper important pentru urmărirea evoluției practicii autorităților române, dar și a legislației naționale în materie de prețuri de transfer. Astfel, în cadrul ediției din anul 2025 a „Tax Certainty Day”, OCDE a publicat statisticile consolidate pentru anul 2024 referitoare la procedura amiabila (eng. “Mutual Agreement Procedure” - MAP) și, în continuare, la Acordurile de Preț în Avans (APA).  

Clasamentul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) rămâne și în privința anului 2024 un reper important pentru urmărirea evoluției practicii autorităților române, dar și a legislației naționale în materie de prețuri de transfer. Astfel, în cadrul ediției din anul 2025 a „Tax Certainty Day”, OCDE a publicat statisticile consolidate pentru anul 2024 referitoare la procedura amiabila (eng. “Mutual Agreement Procedure” – MAP) și, în continuare, la Acordurile de Preț în Avans (APA).  

Reamintim că statisticile publicate de OCDE sunt rezultatul angajamentelor asumate de statele care au decis să implementeze standardul minim impus prin Acțiunea 14 „Eficientizarea mecanismelor de soluționare a disputelor” din cadrul planului de măsuri pentru Prevenirea erodării bazei impozabile și transferul profiturilor OCDE. 

La fel ca în raportul pentru 2023, raportul include informații despre procedurile MAP și APA derulate în 2024, acoperind peste 140 de jurisdicții. Datele sunt prezentate atât la nivel agregat, cât și detaliat pe fiecare țară, oferind o imagine completă asupra volumului cazurilor, duratei medii de soluționare și evoluției programelor APA. OECD evidențiază că aceste statistici contribuie la creșterea predictibilității fiscale și la consolidarea încrederii între administrațiile fiscale și contribuabili. 

În concret, o analiză a datelor publicate pentru 2024 relevă următoarele aspecte: 

Durata medie de soluționare MAP rămâne stabilă la 27,4 luni (față de 27,3 luni în 2023), cu:  

  • 30,9 luni pentru cazurile de prețuri de transfer (în scădere de la 32 luni). 
  • 24,5 luni pentru celelalte cazuri (în creștere de la 23,4 luni). 

Rezultate MAP: Aproximativ 76% dintre cazuri au fost rezolvate complet, în creștere față de 74% în 2023; doar 4% au fost închise fără acord.  

Inventar: Doar 3,3% din cazuri sunt mai vechi de 2016; sub 20% au peste 4 ani, iar peste 56% au sub 2 ani – o îmbunătățire vizibilă față de 2023.  

Trenduri în numărul de cauze: Inventarul MAP a crescut ușor (+3,9% pentru TP și +2,7% pentru alte cazuri), iar numărul de cazuri noi a urcat semnificativ (+29,1% TP și +8,1% alte cazuri). În schimb, cazurile închise au scăzut cu 2,8%, după un record în 2023. 

În ceea ce ține de APA, 80 de jurisdicții permit APA bilaterale (față de 73 în 2023), iar 49 gestionează activ cazuri.  

Numărul de APA bilaterale depuse a crescut cu 3%, însă acordurile aprobate au scăzut cu 2%, iar cele respinse sau închise fără acord au urcat la 19% (de la 12% în 2023).  

Durata medie pentru emiterea unui APA a crescut la 39,6 luni (față de 36,8 luni în 2023), indicând complexitate ridicată.  

Figura 1. Total cazuri MAP 2024 

Similar anilor precedenți, datele OECD confirmă că interesul contribuabililor pentru procedura amiabilă rămâne unul relativ ridicat, astfel că ne așteptăm ca schimbarea dinamicii de soluționare a cererilor de MAP care se maniferstă mai ales în a doua jumătate a anului 20251 să consolideze acest intrument ca pe un veritabil mecanism alternativ de soluționare a disputelor fiscale, alături de metodele tradiționale. Totuși, la acest moment, trebuie spus că ritmul de soluționare încă nu ține întotdeauna pasul cu cererea, în ciuda progreselor înregistrate în anumite jurisdicții. 

În cazul procedurilor amiabile finalizate în 2024: 

  • Inventarul vechi este aproape eliminat: doar 399 cazuri primite înainte de 2016 mai sunt active, ceea ce confirmă progresul în reducerea stocului istoric; 
  • Activitate intensă în dosarele recente: în 2024 s-au înregistrat 2.731 cereri noi și 2.385 cazuri închise, reflectând dinamismul și implicarea autorităților în gestionarea procedurilor amiabile. 

Figura 2. Cazuri MAP încheiate – soluții  

Rezultatele MAP în 2024 confirmă potențialul mecanismului: majoritatea cazurilor s-au încheiat prin acorduri care au eliminat complet dubla impunere, reprezentând 63,4% din total. Alte soluții includ acorduri parțiale (7,6%) și măsuri unilaterale (4,9%), în timp ce doar 4,1% dintre cazuri au fost închise fără acord, ceea ce evidențiază angajamentul autorităților de a ajunge la soluții amiabile. Restul situațiilor au fost rezolvate prin remedii interne sau retrageri din partea contribuabililor, fiecare sub 6%, confirmând diversitatea modalităților de închidere. 

Figura 3. Total cazuri APA 2024 

Pentru Acordurile de Preț în Avans (APA), la începutul anului erau 4.082 cazuri, s-au depus 1.169 cereri noi, iar 845 au fost soluționate. În plus, 56 au fost respinse, 149 închise din alte motive, iar inventarul final a ajuns la 4.199 cazuri. Durata medie pentru emiterea unui APA a crescut la 39,6 luni, ceea ce indică o complexitate ridicată și necesitatea optimizării proceselor. 

În 2024, se observă două direcții majore în abordarea prețurilor de transfer la nivel internațional. 

Prima direcție este orientarea către prevenirea disputelor. Țări din Asia domină acest trend: Japonia și Thailanda au cele mai ridicate proporții de acorduri de preț în avans comparativ cu cazurile soluționate prin procedura de acord mutual, depășind 80%. Vietnam și Singapore urmează cu procente semnificative, ceea ce arată o preferință clară pentru soluții preventive. În Europa, Elveția, Ungaria și Finlanda se află la coada clasamentului, cu valori în jur de 48%, indicând o abordare mai echilibrată între prevenire și rezolvare post-factum. 

A doua direcție este efortul de a închide dosarele existente. Norvegia se detașează net, reușind să finalizeze aproape 88% din cazurile raportate, urmată de Malta cu peste 50%. Danemarca, China și Singapore au rezultate bune, în timp ce state mari precum SUA, Olanda și Japonia au procente mai reduse, sub 22%, ceea ce sugerează un volum ridicat de cazuri și procese mai complexe. 

Aceste evoluții confirmă că APA devin instrumentul preferat pentru predictibilitate și reducerea riscului de litigii, iar eficiența administrativă rămâne un factor cheie în performanța fiecărei jurisdicții. 

Care este poziția României în statistici? 

Chiar dacă nici în acest an România nu se regăsește încă în topurile OECD privind performanța MAP și APA, datele recente arată o evoluție vizibilă și o deschidere tot mai mare către utilizarea acestor mecanisme internaționale de soluționare a disputelor fiscale. La începutul anului 2024, inventarul MAP a ajuns la 65 de cazuri ce vizează ajustări de prețuri de transfer si 18 cazuri ce prezintă alte tipuri de dispute privind aplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri. Pe parcursul anului, au fost inițiate 29 de cazuri noi in domeniul prețurilor de transfer, ceea ce reflectă o creștere a interesului contribuabililor și a gradului de informare cu privire la aceste proceduri. 

Deși numărul cazurilor soluționate rămâne redus (doar 4 închise în 2024), reactivarea procedurii de soluționare a MAP în 2025 și soluționarea în fond, prin eliminarea dublei impuneri în materia prețurilor de transfer, dar și în cazul unor alte tipuri de obligații fiscale care au generat o dublă impozitare contrară Convențiilor de Evitare a Dublei Impuneri încheiate de România denotă faptul că țara noastră își consolidează relațiile cu partenerii tradiționali, precum Germania, Italia, Austria sau Franța, ceea ce demonstrează o deschidere reală spre dialog și cooperare internațională. Tipic, cazurile MAP implică ajustări de profituri între entități afiliate, clarificări privind rezidența fiscală sau interpretarea unor prevederi din convențiile de evitare a dublei impuneri. 

În ceea ce privește APA, la începutul lui 2024 România avea în lucru 28 de dosare, la care s-au adăugat 5 cereri noi pe parcursul anului. Chiar dacă nu s-au emis acorduri noi în 2024, menținerea unui inventar constant și creșterea numărului de solicitări arată că mediul de afaceri începe să înțeleagă beneficiile predictibilității fiscale oferite de acest instrument. Cele mai frecvente cazuri APA vizează stabilirea în avans a metodologiei de prețuri de transfer pentru tranzacții cu afiliați din industrii precum automotive, IT sau energie. 

Deși provocările rămân – în special în ceea ce privește durata de soluționare și vizibilitatea acestor mecanisme în rândul contribuabililor – perspectivele sunt optimiste.  

Care sunt tendințele actuale pentru România 

Chiar dacă statisticile de mai sus reprezintă imaginea potrivit anului 2024, asa cum am menționat într-un articol anterior, procedurile de MAP si APA se află într-o etapă de transformare accelerată în România, pe fondul reformelor legislative recente și al eforturilor de aliniere la standardele OCDE și UE. MAP a devenit un instrument tot mai relevant pentru soluționarea disputelor fiscale internaționale, iar implicarea activă a autorităților fiscale și a contribuabililor semnalează o maturizare a procesului, cu accent pe transparență, eficiență și cooperare internațională. 

În paralel, APA – ca instrument preventiv pentru gestionarea riscurilor legate de prețurile de transfer – cunoaște o extindere semnificativă, inclusiv prin posibilitatea aplicării retroactive (“roll-back”). Această evoluție oferă contribuabililor oportunitatea de a obține certitudine fiscală pe termen lung, evitând litigii costisitoare și dubla impunere. Implementarea efectivă a APA, alături de MAP, va contribui la consolidarea unui mediu fiscal predictibil și competitiv, favorabil investițiilor și dezvoltării economice. 

Concluzionând, statistici arată că MAP și APA pot deveni elemente-cheie ale politicii fiscale din România, favorizând soluționarea și prevenirea disputelor. Reformele legislative, dialogul cu autoritățile și alinierea la standarde internaționale sunt elemente cheie care ar putea moderniza sistemul fiscal românesc, aducând beneficii contribuabililor și economiei, cu perspective notabile ca România să devină un exemplu regional de bune practici în materia prețurilor de transfer. 

–––-

1 https://blog.pwc.ro/2025/10/15/reactivarea-procedurii-acordului-mutual-de-catre-autoritatea-competenta-din-romania-ofera-o-noua-perspectiva-contribuabililor-angajati-in-evitarea-dublei-impuneri/ 

Share
Share
Share