Raportul PwC CEO Survey 2026 sintetizează opiniile și percepțiile directorilor generali din România, exprimate în cadrul sondajului pe care îl efectuăm anual, asupra economiei, precum și perspectivele, provocările și oportunitățile de dezvoltare ale organizațiilor pe care le conduc.
Pentru a înțelege mai bine viziunea liderilor asupra viitorului companiilor, ediția din acest an a raportului PwC CEO Survey include în cadrul rubricii ”Inside the mind of the CEO” contribuțiile scrise de: Cătălin Radu, Director General Bristol Myers Squibb România, Nicolas Richard, CEO ENGIE România, Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia South Eastern Europe, Volker Raffel, CEO E.ON România, Karan Khurana, CEO METRO România, Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română, Gilles Ballot, CEO Carrefour România, și Omer Tetik, CEO Banca Transilvania.
Volker Raffel, CEO E.ON România:
Dacă ar fi să rezum într-un mod simplu de ce am încredere în perspectivele de creștere ale companiei noastre, răspunsul este acesta: ne-am construit strategia în jurul unor tendințe care nu mai pot fi întoarse din drum, iar acestea înseamnă rețele moderne, energie mai competitivă și verde, și digitalizare.
În primul rând, trebuie să pornim de la un lucru evident: energia rămâne o nevoie esențială. Pe termen mediu și lung vedem tendințe clare care vor duce la creșterea cererii, iar acestea derivă din electrificarea economiei, dezvoltarea surselor regenerabile, apariția prosumatorilor și nevoia acută de modernizare a rețelelor. Iar în acest nou model energetic, rețelele de distribuție devin infrastructuri critice care fac posibilă electrificarea, integrarea regenerabilelor și flexibilitatea sistemului.
În România, fondurile europene și programele de investiții pentru infrastructură energetică creează o oportunitate fără precedent. Atragerea lor cu succes poate împinge masiv investițiile în surse regenerabile, eficiență energetică și digitalizare a rețelelor, ceea ce creează un „pipeline” de proiecte pentru companiile bine poziționate și care sunt pregătite să livreze. Dar cadrul de reglementare ca și administrarea națională a fondurilor europene trebuie să fie îmbunătățite.
Pentru o companie ca a noastră, activă atât în distribuție, cât și în furnizare, avantajul este tocmai această poziționare integrată. În distribuție, investim accelerat în digitalizarea și modernizarea rețelelor, pentru a integra producția descentralizată și pentru a crește calitatea serviciului. În furnizare, observăm o evoluție clară a așteptărilor clienților, care depășesc sfera tradițională a prețului și includ tot mai mult nevoia de predictibilitate, flexibilitate și instrumente de control al consumului. Această schimbare redefinește rolul furnizorului, care devine un partener relevant în gestionarea performanței energetice a clientului, astfel că ne concentrăm pe soluții mai flexibile și mai adaptate nevoilor clienților — de la produse personalizate până la servicii de eficiență energetică și instrumente digitale de monitorizare și optimizare a consumului.
Un alt pilon important este utilizarea datelor și a inteligenței artificiale. Inteligența artificială și digitalizarea devin esențiale pentru a susține transformarea competențelor și pentru a gestiona complexitatea tot mai mare a sistemului energetic și a susține procesul de luare a deciziilor multicriteriale. Utilizarea datelor și a inteligenței artificiale devine esențială nu doar pentru eficiența operațională, ci și pentru optimizarea deciziilor comerciale și de risc. Modelele avansate de prognoză, analiza comportamentului de consum și instrumentele predictive contribuie direct la stabilitatea portofoliului, îmbunătățirea experienței clienților și protejarea marjelor într-un mediu caracterizat de volatilitate ridicată. În relația cu clienții, tehnologia ne permite să oferim mai multă transparență, să înțelegem mai bine comportamentul de consum și să venim cu soluții care ajută efectiv la reducerea facturilor. Iar într-o piață care a trecut prin ani de plafonări, numeroase schimbări de reguli și multă incertitudine, reconstrucția încrederii clientului este esențială.
Digitalizarea accelerată din ultimii ani presupune o regândire a arhitecturii operaționale. Sistemele devin mai complexe, lanțurile de aprovizionare mai digitalizate, iar interdependențele dintre platforme mai sensibile la incidente. O vulnerabilitate minoră poate genera efecte în lanț, cu impact semnificativ asupra continuității activității. De aceea, reziliența operațională trebuie să devină o prioritate strategică.
Pe scurt, avem încredere pentru că strategia noastră este construită în jurul unor direcții clare: investiții susținute în infrastructură, disciplină financiară, digitalizare și o creștere pe care o putem finanța și gestiona responsabil.
În același timp, nu putem ignora riscurile, iar în contextul actual acestea sunt semnificative.
Cel mai important dintre acestea este impredictibilitatea legislativă. Schimbările frecvente de reglementare, intervențiile administrative în piață sau redesenarea structurii fiscale afectează direct stabilitatea financiară și cresc costul capitalului. Pentru un sector care depinde de investiții masive și de finanțare pe termen lung, predictibilitatea este critică.
În plus, mesajele contradictorii din zona autorităților (de exemplu, atribuirea creșterii prețurilor doar în seama furnizorilor) deteriorează încrederea investitorilor și pot duce la amânarea sau anularea proiectelor majore. Un alt exemplu – prelungirea schemelor în ultimul moment, fără pregătire, nu face decât să contribuie la incertitudine și impredictibilitate.
Al doilea risc major ține de infrastructură și de ritmul de dezvoltare a rețelelor. Numărul mare de proiecte regenerabile, evoluția rapidă a prosumatorilor și avansul rețelelor de stații de încărcare a mașinilor electrice pun o presiune enormă pe rețelele de distribuție. Fără investiții accelerate și fără procese de autorizare mai rapide, există riscul de congestii și de întârzieri care pot încetini proiectele atât de necesare în cadrul acestei adevărate revoluții energetice. Soluțiile inovatoare de gestionare a congestiilor în rețea devin esențiale. În cadrul companiei de distribuție, dezvoltăm primul proiect pilot național de management al congestiilor prin servicii de flexibilitate, bazat pe colaborarea dintre producători, consumatori și prosumatori. Prin ajustări temporare ale producției sau consumului, aceștia pot sprijini funcționarea rețelei, contribuția lor fiind recunoscută și remunerată.
Ne confruntăm, de asemenea, cu volatilitatea pieței și cu riscul de lichiditate, mai ales în zona de furnizare. Lipsa unor mecanisme clare și eficiente pentru buna funcționare a piețelor angro, evoluția în salturi a prețurilor la energie, dar și întârzierile în rambursarea sumelor datorate de stat în contul schemei de plafonare pot pune presiune pe cash-flow, așa cum s-a dovedit în trecutul apropiat.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat impactul asupra economiei reale. Costurile ridicate și instabilitatea pot afecta industria și IMM-urile, iar dacă acești clienți își reduc activitatea sau investițiile, efectul se transmite în întregul lanț energetic.
Dacă ar fi să sintetizez, cea mai mare provocare pentru creștere în România nu este lipsa oportunităților, ci combinația dintre instabilitate legislativă, fiscală și de reglementare, presiunea pe infrastructură și volatilitatea pieței.
Totuși, eu cred că există motive reale de încredere că lucrurile pot fi schimbate în mai bine, dar această încredere trebuie construită pe realism, disciplină și pe capacitatea de a gestiona volatilitatea.
Energia rămâne un sector fundamental, iar transformările actuale creează oportunități semnificative pentru companiile capabile să combine disciplina financiară, digitalizarea, managementul riscului și orientarea către client. Într-un mediu volatil, încrederea nu mai este construită pe stabilitate, ci pe capacitatea de adaptare.
