În contextul crizei generate de pandemia COVID-19, transformarea digitală rămâne o prioritate, iar unele companii chiar au accelerat procesul. Potrivit studiului recent PwC CFO Pulse Survey, 52% din companii la nivel global intenționează să își reducă investițiile din cauza efectelor pandemiei COVID-19. Totuși, doar 9% dintre acestea își vor diminua investițiile în transformare digitală, ceea ce arată că multe companii au conștientizat rolul acesteia în viitor.
Totodată, bugetele statelor au fost afectate de pandemie ca urmare a implementării unor ample pachete financiare de susținere a economiei. În consecință, guvernele au nevoie de noi resurse de venituri pentru bugete, vizând acele sectoare economice care au performat bine, inclusiv pe durata crizei, așa cum este cel al economiei digitale. Astfel, taxa digitală devine un subiect actual de și mai mare interes în mediul internațional.
Rapoartele preliminare (Blueprints) OCDE privind Pilonul I și Pilonul II
Inițiativele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu privire la abordarea provocărilor fiscale aduse de economia digitală au apărut încă din 2013, odată cu publicarea Raportului BEPS (Base Erosion and Profit Shifting). Totuși, abia anul trecut OCDE a propus o abordare unitară privind taxa digitală în baza Pilonilor I și II.
Pe 12 octombrie, OCDE a publicat rapoartele preliminare (Blueprints) cu privire la Pilonul I și Pilonul II, cu un termen de depunere a comentariilor până la data de 14 decembrie 2020.
Pilonul I propune o revoluționare a principiului existent de alocare a profiturilor – principiul valorii de piață, pentru economia digitală. Astfel, noua metodă de alocare a profiturilor se va baza pe două elemente Valoarea A si Valoarea B, cât și elaborarea unor metode de evitare a dublei impuneri (inițial clasificate sub Valoarea C).
În ceea ce ține de aplicativitatea Valorii A, țările trebuie să cadă de acord cu privire la o serie de factori: tipurile de companii vizate (i.e. companii prestatoare de servicii digitale automatizate; companii implicate în vânzare de bunuri / prestare de servicii destinate consumatorilor), stabilirea unui prag de materialitate în baza veniturilor globale, activități exceptate, etc.
O altă provocare reprezintă determinarea cuantumului Valorii A care urmează a fi realocat. Mai exact, determinarea unui profit rezidual care va fi alocat în baza unei formule cu referire la o marjă fixă.
Valoarea B se referă la profiturile generate de activitățile de marketing și distribuție de bază. Aceste activități vor continua să fie remunerate în baza principiului valorii de piață, cu referire la studii de comparabilitate utilizând Metoda Marjei Nete, recomandată de Liniile Directoare OCDE privind Prețurile de Transfer.
De asemenea, o provocare importantă reprezintă stabilirea principiilor de alocarea a profiturilor în baza unei noi reguli de “nexus,” care presupune determinarea unui test privind existența unei activități semnificative sustenabile în lipsa prezenței fizice.
Pilonul II propune introducerea unei cote minime de impozitare. Mai exact, Pilonul II propune următoarele: i) asigurarea unei cote de impozitare minime luând în considerare evitarea dublei impuneri sau impozitarea în situațiile în care nu exista profit economic, (ii) soluționarea diferențelor dintre sistemele fiscale internaționale și a diferențelor dintre modele operaționale de business, (iii) asigurarea transparenței internaționale și (iv) minimizarea costurilor administrative de implementare.
Ajungerea la un consens internațional
Astfel, chiar dacă OCDE a estimat obținerea unui consens până la finalul anului 2020, având în vedere contextul actual al pandemiei Covid-19, finalizarea negocierilor și a documentelor a fost amânată până la mijlocul anului 2021.
OCDE menționează în rapoartele preliminare că o serie de aspecte cu privire la elemente cheie pot fi soluționate doar prin decizii și discuții politice care sunt în curs de desfășurare. Potrivit OCDE aceste discuții urmează a fi soluționate în scurt timp. Totuși, având în vedere ultimele comunicări din partea Secretarul Trezoreriei SUA Steven Mnuchin, care a declarat in iunie 2020 stoparea oricăror negocieri datorită pandemiei Covid-19 și a alegerilor prezidențiale, ajungerea la un consens internațional rămâne sub semnul întrebării. Amintim că suportul SUA în realizarea unui consens este primordial având în vedere că majoritatea companiilor digitale vizate au sediul central în SUA.
“Multe din complexitățile ambilor piloni trebuie rezolvate, în caz contrar, aceste propuneri pot sa creeze dificultăți atât pentru țări cât și contribuabili. Aceasta poate determina imposibilitatea unei implementări consistente și coerente, care va încetini realizarea unei soluții multilaterale,” a declarat Carol Stubbings, Liderul global PwC pe servicii de consultanta fiscală și juridica.
Măsuri unilaterale privind taxa digitală și relansarea Directivei Europene
În cazul în care nu se va ajunge la un consens, multe țări (inclusiv din cadrul Uniunii Europene) au declarat că vor implementa măsuri unilaterale privind taxa digitală.
Mai mult decât atât, multe țări au implementat deja taxa digitală ca măsură unilaterală (e.g. Marea Britanie, Franța, Italia) sau urmează să o implementeze până la finalul anului.
În plus, dacă o înțelegere la nivel de OCDE va întârzia sau va eșua, se discută opțiunea de a introduce taxa digitală prin Directiva Europeană.
În cadrul Conferinței Globale PwC de Prețuri de Transfer organizată în octombrie 2020, liderii PwC au remarcat nu atât contextul economic care determină implementarea taxelor digitale, cât cel politic. Țări precum Franța sau Marea Britanie urmăresc impozitarea grupului de companii GAFA (Google, Amazon, Facebook, Apple), considerând că acestea plătesc un impozit redus comparativ cu alte companii la nivelul Uniunii Europene.
Totodată, OCDE estimează o creștere a impozitului pe venit anual global cu până la USD 50- 60 miliarde ca urmare a implementării Pilonului I și II.
Concluzie
Chiar dacă se estimează o întârziere în aplicare din cauza contextului pandemic și politic, modificările propuse de OCDE în baza Pilonului I și II evoluează cu pași rapizi.
Angajamentul atât a OCDE, cât și a altor state de a implementa o taxa digitală va contribui la ajungerea la un consens cât de curând, iar acesta va afecta nu doar companiile din sectorul digital, dar va cuprinde o bază largă de entități.
Pașii următori vor fi depunerea comentariilor până pe 14 decembrie 2020 și discutarea rapoartelor în cadrul întâlnirii publice stabilite pentru mijlocul lui ianuarie 2021. Finalizarea negocierilor ar urma să aibă loc până la mijlocul anului 2021.
Amintim că România și-a anunțat sprijinul față de inițiativele OCDE în ceea ce privește Proiectul BEPS. Referitor la de taxa digitală, România a declarat la nivelul Uniunii Europene că nu va implementa măsuri unilaterale, ci va avea o abordarea aliniată cu inițiativele UE.
